https://legestart.ro Legislatie gratuita, modificari legislative, articole, stiri Thu, 23 May 2019 07:42:08 +0000 ro-RO hourly 1 http://wordpress.org/?v=3.7.5 ÎCCJ: Stipularea clauzei penale în CIM sau act adițional https://legestart.ro/iccj-stipularea-clauzei-penale-cim-sau-act-aditional/ https://legestart.ro/iccj-stipularea-clauzei-penale-cim-sau-act-aditional/#comments Thu, 23 May 2019 07:32:58 +0000 https://legestart.ro/?p=91273 Potrivit unui comunicat de presă de pe site-ul instanței supreme (www.scj.ro), de dată relativ recentă, adică la data de 20.05.2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a luat o decizie privind ...

Post-ul ÎCCJ: Stipularea clauzei penale în CIM sau act adițional apare prima dată în .

]]>

Potrivit unui comunicat de presă de pe site-ul instanței supreme (www.scj.ro), de dată relativ recentă, adică la data de 20.05.2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a luat o decizie privind dezlegarea unei chestiuni de drept în materie civilă, decizie pe care o considerăm de interes pentru cititorii noștri. 

Astfel, prin Decizia nr. 19/20.05.2019 în dosarul nr. 131/1/2019 Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău – Secţia I civilă, în dosarul nr. 16121/110/2016, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, a stabilit că: 

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 10, art. 38, art. 57, art. 134 alin. (1) şi art. 254 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, stipularea clauzei penale în contractul individual de muncă sau într-un act adiţional al acestuia, prin care este evaluată paguba produsă angajatorului de salariat din vina şi în legătură cu munca sa, este interzisă şi este sancţionată cu nulitatea clauzei astfel negociate. 

Menționăm că, după redactarea considerentelor şi semnarea deciziei mai sus menționate, Decizia ÎCCJ nr. 19/20.05.2019 va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. 

Potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, dezlegarea dată chestiunilor de drept este obligatorie pentru instanţa care a solicitat dezlegarea de la data pronunţării deciziei, iar pentru celelalte instanţe, de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I.  

Care este conținutul textelor legale menționate de instanța supremă în Decizia nr. 19/20.05.2019? 

Art. 10 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii: Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remunerații denumite salariu.

Art. 38 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii: Salariații nu pot renunța la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. Orice tranzacție prin care se urmărește renunțarea la drepturile recunoscute de lege salariaților sau limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate.

Art. 57 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii: 

(1) Nerespectarea oricăreia dintre condițiile legale necesare pentru încheierea valabilă a contractului individual de muncă atrage nulitatea acestuia.

(2) Constatarea nulității contractului individual de muncă produce efecte pentru viitor.

(3) Nulitatea contractului individual de muncă poate fi acoperită prin îndeplinirea ulterioară a condițiilor impuse de lege.

(4) În situația în care o clauză este afectată de nulitate, întrucât stabilește drepturi sau obligații pentru salariați, care contravin unor norme legale imperative sau contractelor colective de muncă aplicabile, aceasta este înlocuită de drept cu dispozițiile legale sau convenționale aplicabile, salariatul având dreptul la despăgubiri. J

(5) Persoana care a prestat munca în temeiul unui contract individual de muncă nul are dreptul la remunerarea acesteia, corespunzător modului de îndeplinire a atribuțiilor de serviciu.

(6) Constatarea nulității și stabilirea, potrivit legii, a efectelor acesteia se pot face prin acordul părților.

(7) Dacă părțile nu se înțeleg, nulitatea se pronunță de către instanța judecătorească.

Art. 134 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii: În cazurile în care durata zilnică a timpului de muncă este mai mare de 6 ore, salariații au dreptul la pauză de masă și la alte pauze, în condițiile stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern.

Art. 254 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii: (3) În situația în care angajatorul constată că salariatul său a provocat o pagubă din vina și în legătură cu munca sa, va putea solicita salariatului, printr-o notă de constatare și evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul părților, într-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicării.

Contravaloarea pagubei recuperate prin acordul părților, conform alin. (3), nu poate fi mai mare decât echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie.

Ai nevoie de Codul muncii? Poți cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!

comentarii

Post-ul ÎCCJ: Stipularea clauzei penale în CIM sau act adițional apare prima dată în .

]]>
https://legestart.ro/iccj-stipularea-clauzei-penale-cim-sau-act-aditional/feed/ 0
Radarele poliției trebuie inscripționate. Ce alte modificări au adus parlamentarii https://legestart.ro/radarele-politiei-trebuie-inscriptionate-ce-alte-modificari-au-adus-parlamentarii/ https://legestart.ro/radarele-politiei-trebuie-inscriptionate-ce-alte-modificari-au-adus-parlamentarii/#comments Thu, 23 May 2019 07:15:52 +0000 https://legestart.ro/?p=91268 Proiectul de lege care prevede inscripționarea tuturor mașinilor de poliție rutieră, de frontieră sau de alte arme a fost adoptat final de Camera Deputaților cu ...

Post-ul Radarele poliției trebuie inscripționate. Ce alte modificări au adus parlamentarii apare prima dată în .

]]>

Proiectul de lege care prevede inscripționarea tuturor mașinilor de poliție rutieră, de frontieră sau de alte arme a fost adoptat final de Camera Deputaților cu 186 voturi “pentru” şi 21 “împotrivă”. 

Actul normativ modifică  art. 109 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, reexaminată ca urmare a Deciziei Curţii Constituționale nr. 684 din 6 noiembrie 2018 și stabilește că amplasarea radarelor este interzisă în locuri de unde nu sunt vizibile pe drumurile publice.

Proiectul a fost inițial atacat la CCR, dar Curtea a declarat articolele constituționale, astfel că actul normativ a fost adoptat și de Senat, prima cameră sesizată, iar pe 14 mai, de Camera Deputaților, forul decizional.

Potrivit proiectului adoptat, poliţiştii rutieri, respectiv poliţiştii de frontieră sunt obligaţi să poarte uniformă cu înscrisuri şi însemne distinctive.

Art. 109

(1) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac direct de către polițistul rutier, iar în punctele de trecere a frontierei de stat a României, de către polițiștii de frontieră. Polițiștii rutieri, respectiv polițiștii de frontieră sunt obligați să poarte uniformă cu înscrisuri și însemne distinctive.

O altă prevedere este cea referitoare la constatarea contravențiilor , care poate fi făcută doar cu mijloace tehnice certificate, omologate și verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul verbal de contravenție. De asemenea, se prevede interzicerea amplasarea aparatelor radar care nu sunt staționate în locuri vizibile, ceea ce înseamnă că radarele nu mai pot fi ascunse după diferite obstacole. Dispozitivele mobile, de tip pistol, destinate măsurării vitezei se utilizează la o distanță maximă de 10 metri. Legea pune de fapt baza pe prevenție, după cum au susținut inițiatorii, pentru că după ce vede radarele, șoferul devine prudent și încetinește.

Ai nevoie de O.U.G. nr. 195/2002? Poți cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!

comentarii

Post-ul Radarele poliției trebuie inscripționate. Ce alte modificări au adus parlamentarii apare prima dată în .

]]>
https://legestart.ro/radarele-politiei-trebuie-inscriptionate-ce-alte-modificari-au-adus-parlamentarii/feed/ 0
Ministrul de interne mărește amenzile pentru încălcarea ordinii publice și întărește măsurile de forță. Printre acestea, folosirea bastoanelor cu electroșocuri https://legestart.ro/ministrul-de-interne-mareste-amenzile-pentru-incalcarea-ordinii-publice-si-intareste-masurile-de-forta-printre-acestea-folosirea-bastoanelor-cu-electrosocuri/ https://legestart.ro/ministrul-de-interne-mareste-amenzile-pentru-incalcarea-ordinii-publice-si-intareste-masurile-de-forta-printre-acestea-folosirea-bastoanelor-cu-electrosocuri/#comments Thu, 23 May 2019 07:01:44 +0000 https://legestart.ro/?p=91263 Ministrul de interne Carmen Dan a inițiat la Senat un proiect de completare a Legii nr. 61/1991 privind ordinea și liniștea publică, cu majorări ale unor sancțiuni în cazurile de încălcare a normelor actului normativ. “În rândul polițiștilor există îngrijorarea că statul nu oferă suficiente instrumente legale, adecvate, de intervenție și că nu tratează cu suficientă atenție nevoia de a institui măsuri legislative de protecție (uneori chiar fizică)”, se arată în expunerea de motive a actului normativ.Art. 3 – alin. (1), literele c) și d) vor avea următorul cuprins:c) cu amendă de la 500 lei la 1.500 lei, cele prevăzute la pct. 2, pct. 5 – 10, pct. 13, 15, 19, 20, 26, 29, 31 și 32.d) cu amendă de la 2.000 lei la 3.000 lei, fapta prevăzută la pct. 27 și pct. 30.Cele mai multe completări au fost aduse art. 32, unde câteva noi alineate prevăd acțiunile pe care un polițist va avea voie să le facă în cazul în care o persoană nu se supune legii.Art. 32⁹ (1)...

Post-ul Ministrul de interne mărește amenzile pentru încălcarea ordinii publice și întărește măsurile de forță. Printre acestea, folosirea bastoanelor cu electroșocuri apare prima dată în .

]]>

Ministrul de interne Carmen Dan a inițiat la Senat un proiect de completare a Legii nr. 61/1991 privind ordinea și liniștea publică, cu majorări ale unor sancțiuni în cazurile de încălcare a normelor actului normativ.

În rândul polițiștilor există îngrijorarea că statul nu oferă suficiente instrumente legale, adecvate, de intervenție și că nu tratează cu suficientă atenție nevoia de a institui măsuri legislative de protecție (uneori chiar fizică)”, se arată în expunerea de motive a actului normativ.

Art. 3 – alin. (1), literele c) și d) vor avea următorul cuprins:

c) cu amendă de la 500 lei la 1.500 lei, cele prevăzute la pct. 2, pct. 5 – 10, pct. 13, 15, 19, 20, 26, 29, 31 și 32.

d) cu amendă de la 2.000 lei la 3.000 lei, fapta prevăzută la pct. 27 și pct. 30.

Cele mai multe completări au fost aduse art. 32, unde câteva noi alineate prevăd acțiunile pe care un polițist va avea voie să le facă în cazul în care o persoană nu se supune legii.

Art. 32 (1) În îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, polițistul este îndreptățit să  utilizeze mijloace de constrângere, constând în:

- forța fizică, inclusiv aplicarea unor procedee de autoapărare sau lovituri;

- cătușe sau alte mijloace care permit imobilizarea membrelor superioare și/sau inferioare, denumite în continuare mijloace de imobilizare;

- mijloace neletale;

- arme albe și de foc;

- mijloace adecvate sau, după caz, vehicule pentru oprirea forțată, blocarea sau deschiderea unor vehicule ori spații închise în care se găsesc persoane și bunuri, ori pentru înlăturarea unor obstacole.

(4)  Folosirea mijloacelor de constrângere se face în mod gradual, după avertizarea verbală prealabilă asupra utilizării acestora și după acordarea timpului necesar persoanei pentru a se conforma solicitărilor legale ale polițistului. În situația unei acțiuni violente iminente îndreptate împotriva polițistului sau a altei persoane, mijloacele de constrângere pot fi folosite fără avertizare verbală prealabilă.

Art. 32¹² – Polițistul este îndreptățit să utilizeze bastoane, tonfe, dispozitive cu substanțe iritant-lacrimogene și/sau paralizante, câini de serviciu, scuturi de protecție, căști cu vizor, dispozitive cu electroșocuri, arme neletale sau bile de cauciuc sau alte arme neletale, precum și alte mijloace de imobilizare care nu pun în pericol viața sau nu produc o vătămare corporală gravă, în scopul împiedicării sau neutralizării acțiunilor violente ale persoanei.

Legea astfel modificată va fi dezbătută mai întâi la Senat, apoi în comisiile de specialitate din Camera Deputaților, care este forul decizional.

Ai nevoie de Legii nr. 61/1991? Poți cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!

comentarii

Post-ul Ministrul de interne mărește amenzile pentru încălcarea ordinii publice și întărește măsurile de forță. Printre acestea, folosirea bastoanelor cu electroșocuri apare prima dată în .

]]>
https://legestart.ro/ministrul-de-interne-mareste-amenzile-pentru-incalcarea-ordinii-publice-si-intareste-masurile-de-forta-printre-acestea-folosirea-bastoanelor-cu-electrosocuri/feed/ 0
Cabinetele de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical https://legestart.ro/cabinetele-de-libera-practica-pentru-servicii-publice-conexe-actului-medical/ https://legestart.ro/cabinetele-de-libera-practica-pentru-servicii-publice-conexe-actului-medical/#comments Thu, 23 May 2019 06:52:57 +0000 https://legestart.ro/?p=91261 Ministerul Sănătății a aprobat documentația pentru înființarea și înregistrarea cabinetelor de liberă practică pentru servicii publice conexe actului ...

Post-ul Cabinetele de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical apare prima dată în .

]]>

Ministerul Sănătății a aprobat documentația pentru înființarea și înregistrarea cabinetelor de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical

Ordinul nr. 646/2019 al ministrului sănătății privind aprobarea documentației pentru înființarea și înregistrarea cabinetelor de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 358 din 8 mai 2019. 

Ordinul pune în aplicare prevederile art. 11 alin. (2) și (3) și art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2000 privind organizarea și funcționarea cabinetelor de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical, aprobată cu modificări prin Legea nr. 598/2001.

- Cabinetul de liberă practică. Potrivit reglementării primare, cabinetul de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical este unitatea fără personalitate juridică furnizoare de servicii publice conexe actului medical, necesare în vederea realizării asistenței medicale ambulatorii: preventivă, curativă și de recuperare.

 - Profesii. Serviciile conexe actului medical pot fi furnizate de persoanele autorizate de Ministerul Sănătății, altele decât medicii, să exercite în mod independent una dintre următoarele profesii prevăzute în Nomenclatorul de funcții al Ministerului Sănătății: tehnician dentar, biolog, biochimist, chimist, fizician, fizio-kinetoterapeut, psiholog, logoped, sociolog, profesor de cultură fizică medicală, opticianoptometrist, tehnician de proteze și orteze, tehnician de proteze auditive, tehnician de aparatură medicală.

- Organizare. Persoanele autorizate pot exercita în mod independent profesiunile menţionate, în cadrul cabinetului de practică, în una dintre următoarele forme:

a) cabinet de practică individual;

b) cabinete de practică grupate;

c) cabinete de practică asociate;

d) societate civilă de practică pentru servicii publice conexe actului medical. 

- Cabinetul de practică individual este forma de exercitare a profesiunii, în cadrul căruia își desfășoară activitatea titularul cabinetului de practică.

Acesta poate angaja, în condițiile legii, ca salariați sau colaboratori, alte persoane care au profesiunile acceptate și, după caz, orice altă categorie de personal necesar.

- Cabinetele de practică grupate se constituie pe baza unei convenții încheiate în scris între titularii a două sau mai multe cabinete de practică individuală, în scopul creării de facilități economice comune, cum ar fi folosirea în comun a patrimoniului și/sau a salariaților ori colaboratorilor.

Cabinetele de practică grupate își păstrează individualitatea în relațiile cu terții.

Condițiile grupării, durata și modalitățile de încetare a acesteia se stabilesc prin convenția menționată.

- Cabinetele de practică asociate se constituie din două sau mai multe cabinete de practică individuală, în scopul exercitării în comun a activității și a asigurării accesului permanent al pacienților la servicii conexe actului medical.

Titularii cabinetelor de practică asociate intră în relații cu terții, în numele asocierii din care fac parte, cu păstrarea drepturilor și a responsabilităților individuale prevăzute de lege.

Condițiile asocierii, durata și modalitățile de încetare a acesteia se stabilesc de titularii cabinetelor de practică individuale care urmează să se asocieze, pe baza unei convenții încheiate în scris.

- Cabinetele grupate sau asociate pot fi reprezentate în raporturile cu terții de unul dintre titularii acestor cabinete, pe baza și în limitele mandatului încredințat de ceilalți titulari.

Cabinetele de practică grupate sau asociate pot avea un patrimoniu comun, dacă s-a convenit în acest sens prin convenția de grupare sau de asociere.

Patrimoniul comun este destinat în exclusivitate realizării intereselor personale nepatrimoniale ale asociaților.

- Societatea civilă de practică pentru servicii publice conexe actului medical se constituie prin contract de societate civilă, încheiat în formă scrisă între 2 sau mai mulți titulari asociați, cu respectarea dispozițiilor Codului civil referitoare la societatea civilă particulară.

Societatea civilă de practică pentru servicii publice conexe actului medical este reprezentată în relațiile cu terții de organul de conducere al acesteia, prevăzut în statutul societății.

- Personal. Cabinetele de practică grupate sau asociate și societatea civilă de practică pentru servicii publice conexe actului medical pot angaja salariați sau colaboratori.

Contractele individuale de muncă și convențiile civile se încheie între salariați sau colaboratori și titularii cabinetelor de practică ori, după caz, de împuternicitul mandatat sau de reprezentantul organului de conducere al societății civile de practică, prevăzut în statutul acesteia.

Nivelul salariului sau al remunerației personalului angajat în calitate de salariat ori de colaborator se negociază cu titularul cabinetului de practică individual sau, după caz, cu împuternicitul mandatat.

- Răspundere. Titularii cabinetelor de practică, precum și personalul angajat care își desfășoară activitatea în cadrul acestor cabinete răspund individual, potrivit legii, în cazul nerespectării prescripțiilor medicale, acurateții procedurilor efectuate și calității explorărilor de laborator, pentru eventualele prejudicii aduse pacienților. 

- Înregistrarea  cabinetelor de liberă practică se face  în Registrul unic al cabinetelor medicale – Partea a 3-a pentru servicii publice conexe actului medical. 

- Documentația pentru înființarea și înregistrarea cabinetelor de liberă practică:

1. Cerere de înființare și înregistrare a cabinetului de liberă practică;

2. Certificatul de membru al organizației profesionale cu avizul în termen al titularului, precum și al personalului de specialitate din cadrul cabinetului sau autorizația de liberă practică, după caz;

3. Dovada titlului de deținere a spațiului, însoțită de schița spațiului din care să reiasă că activitatea se desfășoară separat de orice altă activitate sau de spațiile cu destinația de locuință;

4. Titularii cabinetelor de liberă practică individuale care, ulterior înființării, optează pentru asociere/grupare vor depune contractele aferente și, în funcție de situație, vor solicita înființarea cabinetelor asociate/grupate. Acestea vor fi înregistrate corespunzător în Registrul unic al cabinetelor medicale – Partea a 3-a pentru servicii publice conexe actului medical. 

Documentația pentru înființarea și înregistrarea cabinetelor de liberă practică, cu personalitate juridică:

1. Cerere de înregistrare a persoanei juridice care desfășoară servicii publice conexe actului medical

2. Certificatul de membru al organizației profesionale cu avizul în termen al titularului, precum și al personalului de specialitate din cadrul persoanei juridice sau autorizația de liberă practică, după caz

3. Dovada titlului de deținere a spațiului punctului de lucru/punctelor de lucru, însoțită de schița spațiului, din care să reiasă că activitatea se desfășoară separat de orice altă activitate sau de spațiile cu destinația de locuință

4. Actele constitutive ale societății

5. Certificat de înmatriculare a societății și certificat constatator

6. Dovada de la Oficiul Național al Registrului Comerțului din care să reiasă că societatea are ca unic obiect de activitate furnizarea de servicii publice conexe actului medical.

Ai nevoie de Ordinul nr. 646/2019? Poți cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!

comentarii

Post-ul Cabinetele de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical apare prima dată în .

]]>
https://legestart.ro/cabinetele-de-libera-practica-pentru-servicii-publice-conexe-actului-medical/feed/ 0
CCR: Se încalcă dreptul de apărare al debitorului? https://legestart.ro/ccr-se-incalca-dreptul-de-aparare-al-debitorului/ https://legestart.ro/ccr-se-incalca-dreptul-de-aparare-al-debitorului/#comments Wed, 22 May 2019 07:38:58 +0000 https://legestart.ro/?p=91258 De dată relativ recentă în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 388/17.05.2019 a fost publicată Decizia CCR nr. 118/28.02.2019 și menționăm faptul că, potrivit ...

Post-ul CCR: Se încalcă dreptul de apărare al debitorului? apare prima dată în .

]]>

De dată relativ recentă în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 388/17.05.2019 a fost publicată Decizia CCR nr. 118/28.02.2019 și menționăm faptul că, potrivit art. 147 alin. (4) din Constituție, de la data publicării (în cazul de față de la data de 17.05.2019 ) decizia CCR este general obligatorie şi are putere numai pentru viitor. 

Menționăm faptul că, prin decizia mai sus-amintită, CCR, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 666 alin. (2) și (7) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate. 

Care este conținutul textului legal menționat de CCR în Decizia nr. 118/28.02.2019? 

Art. 666 alin. (2) și (7) din Codul de procedură civilă:”(2) Cererea de încuviințare a executării silite se soluționează în termen de maximum 7 zile de la înregistrarea acesteia la instanță, prin încheiere dată în camera de consiliu, fără citarea părților. Pronunțarea se poate amâna cu cel mult 48 de ore, iar motivarea încheierii se face în cel mult 7 zile de la pronunțare. Încheierea se comunică din oficiu, de îndată, executorului judecătoresc, precum și creditorului.

[...](7) Încheierea prin care se respinge cererea de încuviințare a executării silite poate fi atacată numai cu apel exclusiv de creditor, în termen de 15 zile de la comunicare. Hotărârea prin care se soluționează apelul se comunică, din oficiu, de îndată, și executorului judecătoresc.” 

Cum și-au motivat autorii -în esență- excepţia de neconstituţionalitate? 

În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 24 privind dreptul la apărare.

În motivarea excepției de neconstituționalitate s-a susținut, în esență, că dispozițiile legale criticate îl prejudiciază pe debitor. Acesta nu se poate apăra față de creditor în cazul punerii în executare a unor contracte de credit modificate în baza sentințelor prin care s-a constatat caracterul abuziv al unor clauze din cuprinsul acestora. Instanța care dispune încuviințarea executării silite nu are nicio posibilitate să verifice dacă contractele de credit au fost modificate sau cesionate, iar debitorul se poate apăra numai după ce este dispusă începerea executării, pe cale contestației la executare, întrucât, potrivit dispozițiilor legale criticate, nu este posibilă citarea părților.

S-a mai arătat că contractele de credit sunt înscrisuri sub semnătură privată și nu sunt înregistrate în registre publice, potrivit art. 641 din Codul de procedură civilă. Prin urmare, procedura contestației la executare împovărează debitorii prin impunerea taxei judiciare de timbru și a cauțiunii pentru suspendarea executării. 

Cum a motivat CCR -în esență- decizia sa? 

Examinând excepția de neconstituționalitate, CCR a reținut că dispozițiile legale criticate reprezintă norme de procedură a căror stabilire, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, intră în competența exclusivă a legiuitorului, care poate hotărî să nu supună regulilor de citare sau exercitare a căilor de atac anumite proceduri, în considerarea caracterului specific al acestora ori în vederea asigurării celerității procesului civil. Stabilirea de către legiuitor a regulii potrivit căreia cererea de încuviințare a executării silite introdusă de creditor se soluționează în camera de consiliu, fără citarea părților, nu contravine art. 21 și nici art. 24 din Constituție, soluția legislativă criticată fiind justificată de faptul că în această procedură nu se tranșează fondul litigiului, ci exclusiv o chestiune ce vizează buna administrare a actului de justiție. În plus, trebuie reținut că încuviințarea executării silite se cere și se aprobă în condițiile existenței unui titlu executoriu.

În acest sens, CCR a reținut că executarea silită este pornită la cererea creditorului adresată executorului judecătoresc la care este atașat și titlul executoriu [art. 664 alin. (4) din Codul de procedură civilă]. În termen de 3 zile de la primirea cererii, în urma verificărilor efectuate, executorul judecătoresc poate dispune, prin încheiere, deschiderea dosarului de executare sau, după caz, poate refuza motivat deschiderea procedurii de executare. În caz de dispunere a deschiderii dosarului de executare, executorul judecătoresc va solicita instanței de judecată încuviințarea executării silite, prilej cu care instanța de executare verifică dacă hotărârea sau, după caz, înscrisul constituie sau nu, potrivit legii, titlu executoriu [art. 666 alin. (5) din Codul de procedură civilă]. Prin urmare, încuviințarea executării silite va fi dispusă în urma parcurgerii unor etape procesuale în cadrul cărora este verificată executorialitatea hotărârii sau a înscrisului. De asemenea, debitorul poate contesta titlul executoriu și poate solicita anularea încheierii prin care s-a admis cererea de încuviințare a executării silite pe calea contestație la executare, în temeiul art. 712 din Codul de procedură civilă.

Faptul că încheierea prin care s-a admis cererea de încuviințare a executării silite nu este supusă niciunei căi de atac nu constituie o înfrângere a dispozițiilor constituționale invocate în susținerea excepției. Potrivit art. 129 din Constituție, “împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii“, acest text constituțional lăsând la latitudinea legiuitorului reglementarea căilor de atac, ceea ce îi permite acestuia din urmă să excepteze de la exercitarea lor, atunci când consideră că se impune, anumite hotărâri judecătorești, așa cum a procedat prin dispozițiile de lege criticate.

În fine, CCR a reținut că atât cererea de încuviințare a executării silite, cât și contestația la executare sunt cereri supuse taxelor judiciare de timbru, potrivit legislației în materie. Părțile, în situația în care sunt în imposibilitatea achitării acestor taxe, au la dispoziție mecanisme juridice eficiente prin care pot obține scutiri sau eșalonări ale taxelor judiciare de timbru. Totodată, în situația în care contestația la executare a fost admisă, iar hotărârea a rămas definitivă, la cererea petiționarului sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie [art. 45 alin. (1) lit. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392/29.06.2013]. Referitor la obligația plății unei cauțiuni în vederea suspendării executării, CCR a reținut că în situația în care hotărârea sau înscrisul care se execută nu este, potrivit legii, executoriu suspendarea executării este obligatorie, iar cauțiunea nu este necesară [art. 719 alin. (4) pct. 1 din Codul de procedură civilă]. De asemenea, potrivit art. 1.063 din Codul de procedură civilă, cauțiunea depusă se va restitui, la cerere, după soluționarea prin hotărâre definitivă a procesului în legătură cu care s-a stabilit cauțiunea, respectiv după încetarea efectelor măsurii pentru care aceasta s-a depus.

De altfel, CCR s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor legale criticate, cuprinse într-o redactare similară, constatând constituționalitatea prevederilor art. 665 alin. (6) din Codul de procedură civilă, în redactarea anterioară modificării acestora prin art. I pct. 29 din Legea nr. 138/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 753/16.10.2014 [Decizia nr. 229/15.04.2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 400/30.05.2014].

Ai nevoie de Decizia CCR nr. 118/2019? Poți cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!

comentarii

Post-ul CCR: Se încalcă dreptul de apărare al debitorului? apare prima dată în .

]]>
https://legestart.ro/ccr-se-incalca-dreptul-de-aparare-al-debitorului/feed/ 0
Ministerul de interne vrea uniforme exclusiviste. Ce riscă firmele care vor produce uniforme fără acordul MAI https://legestart.ro/ministerul-de-interne-vrea-uniforme-exclusiviste-ce-risca-firmele-care-vor-produce-uniforme-fara-acordul-mai/ https://legestart.ro/ministerul-de-interne-vrea-uniforme-exclusiviste-ce-risca-firmele-care-vor-produce-uniforme-fara-acordul-mai/#comments Wed, 22 May 2019 07:16:40 +0000 https://legestart.ro/?p=91255 Ministerul Afacerilor Interne vrea să achiziționeze uniformele pentru angajații de la toate armele – Jandarmerie, Poliție, Poliție de Frontieră, Pompieri ...

Post-ul Ministerul de interne vrea uniforme exclusiviste. Ce riscă firmele care vor produce uniforme fără acordul MAI apare prima dată în .

]]>

Ministerul Afacerilor Interne vrea să achiziționeze uniformele pentru angajații de la toate armele – Jandarmerie, Poliție, Poliție de Frontieră, Pompieri, de la o singură firmă.

Alte societăți care produc astfel de echipamente riscă sancțiuni contravenționale, conform unui proiect pus în dezbatere publică pe pagina MAI.

Hotărârea Guvernului nr. 1061/2002 privind stabilirea uniformei, echipamentului specific, însemnelor distinctive, insignei și documentului de legitimare pentru polițiști

Articolul 8 va avea următorul cuprins:

(1)    Producerea și/sau comercializarea, în tot sau în parte, a unor articole de echipament sau a unor însemne distinctive din compunerea uniformelor polițiștilor, stabilite potrivit prevederilor prezentei hotărâri, de către persoane fizice sau juridice, în afara procedurilor legale de achiziție derulate de Ministerul Afacerilor Interne ori de instituțiile/structurile aflate în subordinea acestuia constituie contravenție și se sancționează cu amendă contravențională de la 10.000 la 50.000 lei.

(2) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către ofițeri și agenți de poliție din cadrul Poliției Române.

În plus de amendă, articolele sau însemnele distinctive produse ilegal vor fi confiscate.

Proiectul mai prevede, de asemenea, flexibilizarea cadrului normativ, astfel încât articolele de echipament să poată fi confecționate din materiale cu proprietăți termice superioare, care să contribuie la creșterea confortului în purtare, mai susțin reprezentanții MAI.

Toți elevii din anul I al școlilor de poliție, pompieri și jandarmi vor avea astfel de uniforme noi, iar durata de școlarizare a elevilor va fi corelată cu durata de folosință a echipamentelor. Și angajații care participă la misiuni speciale, interne sau internaționale vor beneficia de schimbarea uniformelor, acestea trebuind a fi adaptate cerințelor specifice unor astfel de misiuni.

Ai nevoie de H.G. nr. 1061/2002? Poți cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!

comentarii

Post-ul Ministerul de interne vrea uniforme exclusiviste. Ce riscă firmele care vor produce uniforme fără acordul MAI apare prima dată în .

]]>
https://legestart.ro/ministerul-de-interne-vrea-uniforme-exclusiviste-ce-risca-firmele-care-vor-produce-uniforme-fara-acordul-mai/feed/ 0
Cum vor declara zilierii CAS-ul prin formularul 112 la ANAF. Ce modificări au fost aduse formularului https://legestart.ro/cum-vor-declara-zilierii-cas-ul-prin-formularul-112-la-anaf-ce-modificari-au-fost-aduse-formularului/ https://legestart.ro/cum-vor-declara-zilierii-cas-ul-prin-formularul-112-la-anaf-ce-modificari-au-fost-aduse-formularului/#comments Wed, 22 May 2019 07:05:30 +0000 https://legestart.ro/?p=91253 Ministerul de Finanțe a publicat proiectul de ordin pentru modelul, conținutul și modalitatea de depunere și gestionare a Declarației privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale ...

Post-ul Cum vor declara zilierii CAS-ul prin formularul 112 la ANAF. Ce modificări au fost aduse formularului apare prima dată în .

]]>

Ministerul de Finanțe a publicat proiectul de ordin pentru modelul, conținutul și modalitatea de depunere și gestionare a Declarației privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate  - formular 112.

Schimbările se efectuează ca urmare a modificărilor legislative apărute în domeniul asigurărilor sociale, precum și a celor din domeniul legislației fiscale, susțin reprezentanții ministerului în nota de fundamentare a proiectului.

În privința zilierilor, contribuția la pensii a devenit obligatorie de achitat la începutul lunii mai, astfel că formularul 112 prevede această modificare. Principalele modificări sunt următoarele:

- Destinația sumelor pentru acordarea de burse private, precum și pentru susținerea unei/unor entități nonprofit/unități de cult reprezentând o cotă de până la 3,5% din impozit (secțiunea E4);

- Se introduce și o poziție pentru membrii cooperatori, salariați în baza convenției individuale de muncă, prevăzută de Legea nr. 1/2005;

- Se introduce obligația de plată a contribuției de asigurări sociale asupra remunerațiilor încasate de zilieri;

- Se introduce o nouă poziție (E3 din Anexa nr. 1.2) pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor, pentru care sunt scutite de la plata impozitului, conform art. 60 pct. 1-4 din Codului fiscal;

- Se introduce un nou tip de asigurat, respectiv  ”persoane fizice care prestează o activitate specifică, în baza unui contract de internship, potrivit Legii nr. 176/2018 privind internship-ul.

Referitor la persoanele încadrate interni, care prestează activitate în baza unui contract de internship, impozitul pe indemnizația primită de angajator este obligatoriu, deoarece indemnizația este asimilată ca salariu/venit.

După perioada de dezbatere publică, ordinul va fi supus aprobării ministrului de Finanțe, urmând ca după publicarea în Monitorul Oficial să intre în vigoare.

Ai nevoie de Codul fiscal? Poți cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!

comentarii

Post-ul Cum vor declara zilierii CAS-ul prin formularul 112 la ANAF. Ce modificări au fost aduse formularului apare prima dată în .

]]>
https://legestart.ro/cum-vor-declara-zilierii-cas-ul-prin-formularul-112-la-anaf-ce-modificari-au-fost-aduse-formularului/feed/ 0