https://legestart.ro Legislatie gratuita, modificari legislative, articole, stiri Thu, 18 Oct 2018 06:58:11 +0000 ro-RO hourly 1 http://wordpress.org/?v=3.7.5 ÎCCJ: Ce se înțelege prin stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații? https://legestart.ro/iccj-ce-se-intelege-prin-stagiile-complete-de-cotizare-prevazute-de-lege-corespunzatoare-fiecarei-situatii/ https://legestart.ro/iccj-ce-se-intelege-prin-stagiile-complete-de-cotizare-prevazute-de-lege-corespunzatoare-fiecarei-situatii/#comments Thu, 18 Oct 2018 06:57:38 +0000 https://legestart.ro/?p=89600 Potrivit unui comunicat de presă de pe site-ul instanței supreme (www.scj.ro), la data de 15.10.2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a luat o decizie privind ...

Post-ul ÎCCJ: Ce se înțelege prin stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații? apare prima dată în .

]]>

Potrivit unui comunicat de presă de pe site-ul instanței supreme (www.scj.ro), la data de 15.10.2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a luat o decizie privind dezlegarea unei chestiuni de drept în materie civilă asupra căreia ne vom opri atenția, considerând-o de interes pentru cititorii noștri. 

Astfel, prin Decizia nr. 69 din 15.10.2018  în dosarul nr. 1915/1/2018 – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Piteşti – Secţia I civilă, în dosarul nr. 4970/109/2017 şi, în consecinţă, a stabilit că: 

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 169 indice 1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, introdus prin Legea nr. 192/2015 pentru completarea acestei legi, sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010. 

Menționăm că, după redactarea considerentelor şi semnarea deciziei mai sus menționate, Decizia ÎCCJ nr. 69 din 15.10.2018   va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. 

Potrivit art. 521 alin. 3 din Codul de procedură civilă, dezlegarea dată chestiunilor de drept este obligatorie pentru instanţa care a solicitat dezlegarea de la data pronunţării deciziei, iar pentru celelalte instanţe, de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I. 

Care este conținutul textelor legale menționate de instanța supremă în Decizia nr. 69/ 15.10.2018? 

Art. 169 indice 1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010: În cazul persoanelor prevăzute la alin. (2)[1], la numărul total de puncte realizate de acestea până la data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1)[2], la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se .


[1]    Art. 169 indice 1 alin. (2) din Legea nr. 263/2010: “Prevederile alin. (1) se aplică pensionarilor ale căror drepturi de pensie s-au deschis anterior datei de 1 ianuarie 2011 și care, conform prevederilor legale în vigoare, nu au beneficiat de majorarea punctajelor anuale conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, aprobată prin Legea nr. 154/2009, Legii nr. 218/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, art. 78 indice 2 din Legea nr. 19/2000, de prevederile art. 169 din prezenta lege, precum și de majorarea punctajului pentru perioadele realizate în condiții speciale după data de 1 aprilie 2001″.

[2]    Art. 169 indice 1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010: “Pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislației anterioare datei de 1 ianuarie 2011, care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa I și/sau grupa a II-a de muncă potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv activități în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite și/sau condiții speciale, potrivit legii, beneficiază de o creștere a punctajelor anuale realizate în aceste perioade, după cum urmează:

      a) cu 50% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa I de muncă sau în locuri de muncă încadrate în condiții speciale;

      b) cu 25% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa a II-a de muncă sau în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite”.

Ai nevoie de Legea nr. 263/2010? Poți cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!
comentarii

Post-ul ÎCCJ: Ce se înțelege prin stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații? apare prima dată în .

]]>
https://legestart.ro/iccj-ce-se-intelege-prin-stagiile-complete-de-cotizare-prevazute-de-lege-corespunzatoare-fiecarei-situatii/feed/ 0
Proiect legislativ de prelungire a concediului paternal https://legestart.ro/proiect-legislativ-de-prelungire-concediului-paternal/ https://legestart.ro/proiect-legislativ-de-prelungire-concediului-paternal/#comments Thu, 18 Oct 2018 06:34:58 +0000 https://legestart.ro/?p=89597 Mai mulți parlamentari au inițiat un proiect de lege pentru prelungirea concediului paternal, de la 5 zile cât este în prezent, la 7 zile sau chiar ...

Post-ul Proiect legislativ de prelungire a concediului paternal apare prima dată în .

]]>

Mai mulți parlamentari au inițiat un proiect de lege pentru prelungirea concediului paternal, de la 5 zile cât este în prezent, la 7 zile sau chiar 10 zile lucrătoare, dacă tatăl urmează cursuri de puericultură.

Conform expunerii de motive, în primele 3 luni după nașterea copilului, tatăl este cel care asigură condițiile necesare creșterii copilului, depune actele necesare declarării și înregistrării și sprijină mama în procesul de recuperare, astfel că are nevoie de mai multe zile libere. Acestea sunt propuse diferențiat, în funcție de numărul copiilor, în actuala legislație nefiind acordat dreptul la mai multe zile libere în cazul nașterilor multiple. În plus, în cazurile de copii adoptați, tații nu beneficiau de zile libere.

Art. 1 se modifică și se completează având următorul cuprins:

(2) În condițiile prezentei legi, tatăl are dreptul la un concediu paternal de 7 zile lucrătoare în cazul nașterii unui copil, respectiv 10 zile lucrătoare în cazul nașterii multiple, cu condiția ca copiii să supraviețuiască cel puțin până la data solicitării concediului paternal.

(3) Prevederile alin. (2) se aplică și în situația adopției, cu același prilej, a unuia sau mai multor copii în vârstă de cel mult un an. În acest caz, concediul paternal se poate solicita în termen de 3 luni de la intrarea în familie a copilului adoptat“.

Concediul paternal se acordă în primele 3 luni de la nașterea copilului, nu imediat după acest eveniment, tatăl atașând cererii certificatul de naștere al copilului, din care rezultă calitatea sa de tată. Indemnizația pentru aceste zile este egală cu salariul corespunzător perioadei și va fi plătit în continuare de angajator pentru primele 5 zile, iar pentru cele propuse în plus, din Fondul național unic de asigurări sociale.

Art. 4, alin. (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

(1)    În situația în care tatăl copilului a obținut atestat de absolvire a cursului de puericultură, durata concediului paternal se majorează cu 10 zile lucrătoare, în cazul nașterii unui copil, sau cu 15 zile lucrătoare, în cazul unei nașteri multiple“.

Propunerea legislativă este în dezbatere publică la Senat, care este prima cameră sesizată.

Sursa: Senat

comentarii

Post-ul Proiect legislativ de prelungire a concediului paternal apare prima dată în .

]]>
https://legestart.ro/proiect-legislativ-de-prelungire-concediului-paternal/feed/ 0
Cum pot fi atacate în instanţă deciziile consiliului de administraţie al unei societăţi https://legestart.ro/cum-pot-fi-atacate-instanta-deciziile-consiliului-de-administratie-al-unei-societati/ https://legestart.ro/cum-pot-fi-atacate-instanta-deciziile-consiliului-de-administratie-al-unei-societati/#comments Thu, 18 Oct 2018 06:24:58 +0000 https://legestart.ro/?p=89594 Excluderea de la controlul judecătoresc a deciziilor consiliului de administrație, respectiv ale directoratului, adoptate în executarea mandatului acordat în ...

Post-ul Cum pot fi atacate în instanţă deciziile consiliului de administraţie al unei societăţi apare prima dată în .

]]>

Excluderea de la controlul judecătoresc a deciziilor consiliului de administrație, respectiv ale directoratului, adoptate în executarea mandatului acordat în vederea majorării capitalului social este de natură să încalce accesul liber la justiție al persoanelor interesate în apărarea drepturilor lor. 

CCR a statuat astfel, în soluţionarea unei critici de neconstituţionalitate, invocând – atenţie – o decizie pronunţată anterior dar care nu a fost încă publicată în Monitorul oficial la data pronunţării deciziei de care ne ocupăm mai jos..

Succint, în speţa de faţă Compania Națională de Transport al Energiei Electrice “Transelectrica” – S.A. din București a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispozițiilor art. 114 alin. (3) din Legea societăților nr. 31/1990.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că prevederile criticate nu prevăd și posibilitatea promovării acțiunii în instanță împotriva deciziilor consiliului de administrație prin care s-a dispus majorarea capitalului social. Ca atare, prevederile art. 114 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 limitează dreptul acționarilor de a contesta în justiție hotărârile consiliului de administrație, luate în exercitarea atribuțiilor delegate de către adunarea generală a acționarilor cu privire la majorarea capitalului, împiedicând, astfel, în mod discriminatoriu, accesul liber la justiție pentru apărarea dreptului de proprietate. 

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 114 alin. (3) din Legea societăților nr. 31/1990 care au următorul cuprins:

(3) În cazul în care consiliul de administrație, respectiv directoratul este mandatat să îndeplinească măsurile prevăzute de art. 113 lit. b) și c), dispozițiile art. 131 alin. (4) și (5), ale art. 132, cu excepția alin. (6) și (7), precum și prevederile art. 133 se aplică deciziilor consiliului de administrație, respectiv celor ale directoratului, în mod corespunzător. Societatea va fi reprezentată în instanță de către persoana desemnată de președintele instanței dintre acționarii ei, care va îndeplini mandatul cu care a fost însărcinată, până ce adunarea generală, convocată în acest scop, va alege o altă persoană.” 

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile criticate au mai format obiectul excepției de neconstituționalitate, în raport cu critici și prevederi constituționale similare, sens în care este Decizia nr. 382 din 31 mai 2018, nepublicată la data pronunțării prezentei decizii, prin care Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 114 alin. (3) din Legea societăților nr. 31/1990, care nu permite contestarea în justiție, pe calea acțiunii în anulare prevăzute de art. 132 din lege, a deciziilor consiliului de administrație, respectiv directoratului luate în exercitarea atribuției delegate de majorare a capitalului social, este neconstituțională.

Iată cum a motivat CCR decizia anterioară, de admitere a criticii de neconstituționalitate, care se aplică şi în cazul de faţă.

- Cu privire la soluția pronunțată, Curtea a statuat, în esență, că art. 114 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 se referă doar la atribuțiile delegate privind mutarea sediului [art. 113 lit. b) din Legea nr. 31/1990] și schimbarea obiectului de activitate al societății [art. 113 lit. c) din Legea nr. 31/1990], nu și la atribuția delegată referitoare la majorarea capitalului social  [art. 113 lit. f) din Legea nr. 31/1990], situație în care imposibilitatea concretă de sesizare a unei instanțe, în acest din urmă caz, de către persoana interesată, constituie o încălcare a dreptului acesteia de acces la justiție.

- Așadar, excluderea de la controlul judecătoresc a deciziilor consiliului de administrație, respectiv ale directoratului, adoptate în executarea mandatului acordat în vederea majorării capitalului social este de natură să încalce accesul liber la justiție al persoanelor interesate în apărarea drepturilor lor. 

Respingerea actualei critici de neconstituţionalitate – prin Decizia nr. 398/2018 publicată în Monitorul Oficial nr. 874 din 16 octombrie 2018 – nu infirmă, însă, soluţia prezentată, ci constituie doar o chestiune de tehnică, explicată în chiar conţinutul decizie pronunţate:

- Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.

- Deși decizia de constatare a neconstituționalității nu a fost încă publicată în Monitorul Oficial al României, la data pronunțării prezentei decizii, soluția prin care s-a constatat neconstituționalitatea îi este opozabilă de la data pronunțării deciziei de admitere a excepției.

- Prin urmare, ținând cont de faptul că Decizia nr. 382 din 31 mai 2018, mai sus menționată, este ulterioară sesizării instanței de contencios constituțional în prezenta cauză, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 114 alin. (3) din Legea societăților nr. 31/1990 a fost respinsă ca devenită inadmisibilă. 

Documentar

Legea nr. 31/1990

Art. 113. 

Adunarea generală extraordinară se întrunește ori de câte ori este necesar a se lua o hotărâre pentru:

a) schimbarea formei juridice a societății;

b) mutarea sediului societății;

c) schimbarea obiectului de activitate al societății;

d) înființarea sau desființarea unor sedii secundare: sucursale, agenții, reprezentanțe sau alte asemenea unități fără personalitate juridică, dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel;

e) prelungirea duratei societății;

f) majorarea capitalului social;

g) reducerea capitalului social sau reîntregirea lui prin emisiune de noi acțiuni;

h) fuziunea cu alte societăți sau divizarea societății;

i) dizolvarea anticipată a societății;

i1) conversia acțiunilor nominative în acțiuni la purtător sau a acțiunilor la purtător în acțiuni nominative;

j) conversia acțiunilor dintr-o categorie în cealaltă;

k) conversia unei categorii de obligațiuni în altă categorie sau în acțiuni;

l) emisiunea de obligațiuni;

m) oricare altă modificare a actului constitutiv sau oricare altă hotărâre pentru care este cerută aprobarea adunării generale extraordinare.

Art. 131. -

[…]

(4) Pentru a fi opozabile terților, hotărârile adunării generale vor fi depuse în termen de 15 zile la oficiul registrului comerțului, spre a fi menționate în registru și publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.01/12/2006 – alineatul a fost modificat prin Legea nr. 441/2006

(5) La cerere, fiecare acționar va fi informat cu privire la rezultatele votului, pentru hotărârile luate în cadrul adunării generale. Dacă societatea deține o pagină de internet proprie, rezultatele se vor publica și pe această pagină, în termen de cel mult 15 zile de la data adunării generale. 

Art. 132. –

(1) Hotărârile luate de adunarea generală în limitele legii sau actului constitutiv sunt obligatorii chiar pentru acționarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra.

(2) Hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiție, în termen de 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, de oricare dintre acționarii care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat contra și au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal al ședinței.

(3) Când se invocă motive de nulitate absolută, dreptul la acțiune este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulată și de orice persoană interesată.

(4) Membrii consiliului de administrație, respectiv ai consiliului de supraveghere, nu pot ataca hotărârea adunării generale privitoare la revocarea lor din funcție.

(5) Cererea se va soluționa în contradictoriu cu societatea, reprezentată prin consiliul de administrație, respectiv prin directorat.

(6) Dacă hotărârea este atacată de toți membrii consiliului de administrație, societatea va fi reprezentată în justiție de către persoana desemnată de președintele instanței dintre acționarii ei, care va îndeplini mandatul cu care a fost însărcinată, până ce adunarea generală, convocată în acest scop, va numi un reprezentant.

(7) Dacă hotărârea este atacată de toți membrii directoratului, societatea va fi reprezentată în justiție de către consiliul de supraveghere.

(8) Dacă au fost introduse mai multe acțiuni în anulare, ele pot fi conexate.

(9) Cererea se va judeca în camera de consiliu. Hotărârea judecătorească pronunțată este supusă numai apelului.

(10) Hotărârea definitivă de anulare va fi menționată în registrul comerțului și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. De la data publicării ea este opozabilă tuturor acționarilor.

Art. 133. -

(1) O dată cu intentarea acțiunii în anulare, reclamantul poate cere instanței, pe cale de ordonanță președințială, suspendarea executării hotărârii atacate.

[…]

Ai nevoie de Legea nr. 31/1990? Poți cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!
comentarii

Post-ul Cum pot fi atacate în instanţă deciziile consiliului de administraţie al unei societăţi apare prima dată în .

]]>
https://legestart.ro/cum-pot-fi-atacate-instanta-deciziile-consiliului-de-administratie-al-unei-societati/feed/ 0
Acte normative ce reglementează câteva aspecte fiscale și aduc modificări Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal https://legestart.ro/acte-normative-ce-reglementeaza-cateva-aspecte-fiscale-si-aduc-modificari-legii-nr-2272015-privind-codul-fiscal/ https://legestart.ro/acte-normative-ce-reglementeaza-cateva-aspecte-fiscale-si-aduc-modificari-legii-nr-2272015-privind-codul-fiscal/#comments Wed, 17 Oct 2018 07:46:39 +0000 https://legestart.ro/?p=89589 Ordonanța 89/2018 precum și Ordinul 2323/2018, publicate în Monitorul Oficial nr. 854/09.10.2018, reglementează câteva aspecte fiscale și aduc modificări Legii nr. ...

Post-ul Acte normative ce reglementează câteva aspecte fiscale și aduc modificări Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal apare prima dată în .

]]>

Ordonanța nr. 89/2018 precum și Ordinul nr. 2323/2018, publicate în Monitorul Oficial nr. 854/09.10.2018, reglementează câteva aspecte fiscale și aduc modificări Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal („Codul Fiscal”).

Ordonanța de urgență nr. 89 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative („Ordonanța 89/2018”);

Ordinul nr. 2323/2018 pentru aprobarea termenului de emitere și transmitere a deciziilor de impunere privind stabilirea contribuțiilor de asigurări sociale datorate de persoanele fizice pentru anii 2016 și 2017 („Ordinul 2323/2018”).

În cele ce urmează, vă prezentăm principalele aspecte cuprinse în cadrul actelor normative menționate:

Tratamentul fiscal pentru operațiunile specifice efectuate ca urmare a aplicării IFRS 9 „Instrumente financiare”

La calculul rezultatului fiscal, la momentul vânzării/cesionării titlurilor de participare, contribuabilii care aplică IFRS și care înregistrează evaluarea titlurilor de participare la valoarea justă, prin alte elemente ale rezultatului global, tratează sumele reprezentând diferențele din evaluare/reevaluare, care se regăsesc în debitul/creditul conturilor de rezerve, ca elemente similare cheltuielilor/veniturilor, dacă la data vânzării/cesionării, acestea nu sunt considerate venituri neimpozabile.

Obligația de plată a CASS de către contribuabilii care estimează venituri anuale cumulate sub plafonul de 22.800 RON, pentru care s-a emis Decizie de impunere

Contribuabilii care estimează venituri anuale cumulate sub plafonul de 22.800 RON își pot exprima opțiunea de a plăti CASS prin depunerea declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice sau prin depunerea unei notificări în acest sens către organul fiscal.

Decizia de impunere emisă pentru aceste persoane produce efecte până la data depunerii declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale. Încetarea obligațiilor de plată a CASS stabilită prin decizia de impunere se face prin declararea veniturilor în declarația unică.

Deciziile de impunere emise pentru definitivarea impozitului anual pe veniturile realizate de persoanele fizice, precum și a CAS și CASS pentru anii 2014-2017

Ordinul 2323/2018 stipulează faptul că autoritățile fiscale vor stabili obligațiile anuale de plată a CAS datorate de persoanele fizice pentru anii fiscali 2016 și 2017 și vor emite deciziile de impunere anuală pentru aceste obligații, până la data de 30 octombrie 2018.

În cazul deciziilor de impunere anuale pentru definitivarea impozitului pe veniturile realizate de persoanele fizice în anul 2017, precum și pentru definitivarea CAS datorată de persoanele fizice pentru perioada 2016-2017, emise după data intrării în vigoare a Ordonanței 89/2018, termenul de plată pentru sumele stabilite prin aceste decizii este data de 30 iunie 2019.

Dacă sumele stabilite prin deciziile de impunere sunt plătite integral până la data de 15 decembrie 2018 inclusiv, se va acorda o bonificație de 10% din valoarea acestora.

În cazul deciziilor de impunere anuale pentru definitivarea CASS datorată de persoanele fizice pentru perioada 2014-2017, emise după data intrării în vigoare a Ordonanței 89/2018, termenul de plată pentru sumele stabilite prin aceste decizii este data de 30 iunie 2019.

Dacă sumele stabilite prin deciziile de impunere sunt plătite integral până la data de 31 martie 2019 inclusiv, se va acorda o bonificație de 10% din valoarea acestora.

Modificarea cotei reduse de TVA aplicabilă anumitor servicii

Conform modificărilor aduse prin OUG nr. 89/2018, atât pentru serviciile de cazare în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping, cât și pentru serviciile de restaurant și de catering, cu excepția băuturilor alcoolice, altele decât berea care se încadrează la codul NC 22 03 00 10, cota aplicabilă va fi de 5% începând cu 1 noiembrie 2018.

Introducerea unor noi servicii care beneficiază de cotă redusă de TVA

De la 1 noiembrie 2018 se va extinde sfera serviciilor asupra cărora se aplica cota redusă de TVA de 5% incluzând și accesul la bâlciuri, parcuri de distracții și parcuri recreative ale căror activități sunt încadrate la codurile CAEN 9321 și 9329.

De asemenea, va mai beneficia de cota redusă de TVA de 5% și dreptul de utilizare a facilităților sportive ale căror activități sunt încadrate la codurile CAEN 9311 și 9313 în scopul practicării sportului și educației fizice.

 Autor: 

Alexandru Cristea
Tax Partener la Țuca Zbârcea & Asociații

 (P) Aveţi nevoie de acte normative actualizate la zi? Le puteţi cumpăra online (format PDF, MOBI) de pe Lege5.ro! Lege5 este cel mai performant soft de documentare legislativă din România şi este creat pentru a fi utilizat pe orice dispozitiv aveţi la îndemână: Online, Mobile, Desktop şi Cloud.

comentarii

Post-ul Acte normative ce reglementează câteva aspecte fiscale și aduc modificări Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal apare prima dată în .

]]>
https://legestart.ro/acte-normative-ce-reglementeaza-cateva-aspecte-fiscale-si-aduc-modificari-legii-nr-2272015-privind-codul-fiscal/feed/ 0
Registrul online în care firmele vor înscrie contractele de internship https://legestart.ro/registrul-online-care-firmele-vor-inscrie-contractele-de-internship/ https://legestart.ro/registrul-online-care-firmele-vor-inscrie-contractele-de-internship/#comments Wed, 17 Oct 2018 07:14:11 +0000 https://legestart.ro/?p=89583 Toți angajatorii, de stat sau din privat, care vor primi tineri în practic remunerată conform Legii nr. 176/2018 privind internshipul, vor înscrie contractele în ...

Post-ul Registrul online în care firmele vor înscrie contractele de internship apare prima dată în .

]]>

Toți angajatorii, de stat sau din privat, care vor primi tineri în practică remunerată conform Legii nr. 176/2018 privind internshipul, vor înscrie contractele în Registrul electronic de evidență a contractelor de internship, pe pagina Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

Societățile vor completa câmpurile și datele cerute pentru fiecare contract, accesul online fiind făcut pe baza unei parole, primită la finalizarea procedurii. Firmele private folosesc un buton de culoare verde, pentru a demara procedura înscrierii contractului, iar instituțiile publice un buton de culoare roșie.

poza L5

Orice modificare intervenită în contract trebuie operată în termen de 3 zile lucrătoare de la data apariţiei situaţiei ce a impus modificarea.

Potrivit legii, firmele și alți angajatori care nu înregistrează contractele de internship în registrul de evidenţă electronic şi nu transmit datele şi informaţiile din contractele de internship riscă amendă contravențională de la 2.000 la 4.000 de lei.

Programul de internship se adresează persoanelor care au împlinit vârsta de 16 ani şi se derulează pe o perioadă limitată de timp, în cadrul unei organizaţii-gazdă. Scopul desfăşurării acestei activităţi îl reprezintă:

  • aprofundarea cunoştinţelor teoretice ale internului,
  • îmbunătăţirea abilităţilor practice
  • şi/sau dobândirea de noi abilităţi sau competenţe.
Ai nevoie de Legea nr. 176/2018? Poți cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!
comentarii

Post-ul Registrul online în care firmele vor înscrie contractele de internship apare prima dată în .

]]>
https://legestart.ro/registrul-online-care-firmele-vor-inscrie-contractele-de-internship/feed/ 0
Încălcarea dreptului de autor generată de o conexiune la internet accesibilă membrilor de familie ai titularului https://legestart.ro/incalcarea-dreptului-de-autor-generata-de-o-conexiune-la-internet-accesibila-membrilor-de-familie-ai-titularului/ https://legestart.ro/incalcarea-dreptului-de-autor-generata-de-o-conexiune-la-internet-accesibila-membrilor-de-familie-ai-titularului/#comments Wed, 17 Oct 2018 06:42:22 +0000 https://legestart.ro/?p=89579 O lucrare protejată prin drepturi de autor a ajuns în domeniul public, fără acordul proprietarului. Pârâtul avea fişiere partajate şi conexiune la ...

Post-ul Încălcarea dreptului de autor generată de o conexiune la internet accesibilă membrilor de familie ai titularului apare prima dată în .

]]>

O lucrare protejată prin drepturi de autor a ajuns în domeniul public, fără acordul proprietarului. Pârâtul avea fișiere partajate şi conexiune la internet accesibilă membrilor familiei sale. Prin detalii greu de sesizat la prima vedere, situaţia pe care o vom sintetiza mai jos a pus în discuție nevoia de clarificare a aplicării reglementărilor UE în materia drepturilor de autor. Chiar dacă dreptul material al proprietății intelectuale este armonizat parțial în dreptul Uniunii, procedurile care au ca obiect sancționarea încălcărilor acestui drept și repararea prejudiciilor care rezultă din acestea intră, în principiu, în sfera dreptului intern al statelor membre. 

Situația de fapt și întrebările preliminare

- Bastei Lübbe AG, societate de drept german, este titulara, în calitate de producător de fonograme, a drepturilor de autor și a drepturilor conexe asupra versiunii audio a unei cărți.

- Domnul Michael Strotzer este titularul unei conexiuni la internet, prin intermediul căreia, la 8 mai 2010, această fonogramă a fost pusă la dispoziția unui număr nelimitat de utilizatori ai unei platforme de schimb pe internet spre descărcare (peer-to-peer). Un expert a atribuit cu exactitate adresa IP domnului Strotzer.

- Bastei Lübbe l-a somat pe domnul Strotzer pentru a pune capăt încălcării dreptului de autor. Întrucât această somație nu a avut succes, Bastei Lübbe a introdus în acest caz în fața Tribunalul Districtual din München, Germania o acțiune împotriva domnului Strotzer, în calitate de titular al adresei IP în discuție, în vederea obținerii unei despăgubiri financiare.

- Domnul Strotzer contestă faptul că el însuși ar fi adus atingere dreptului de autor și susține că conexiunea sa la internet era suficient de securizată. În plus, el afirmă că și părinții săi, care locuiesc în aceeași casă, aveau acces la această conexiune, dar că, după cunoștința sa, ei nu aveau opera respectivă pe calculatorul lor, nu cunoșteau existența acesteia și nu utilizau programul informatic de schimb pe internet. În plus, în momentul încălcării în cauză, calculatorul ar fi fost închis.

- Instanța de trimitere înclină să rețină răspunderea domnului Strotzer pentru încălcarea dreptului de autor invocată, deoarece din apărarea acestuia nu reiese că, la momentul încălcării, ar fi utilizat conexiunea internet o terță persoană și, din acest motiv, aceasta ar fi foarte susceptibilă să fi săvârșit încălcarea. Cu toate acestea, instanța de trimitere se confruntă cu jurisprudența Curţii Federale de Justiție, care, în opinia sa, s-ar putea opune sancționării pârâtului.

- Astfel, potrivit jurisprudenței Curţii Federale de Justiție, astfel cum a fost interpretată de instanța de trimitere, reclamantului îi revine sarcina de a invoca și de a dovedi încălcarea dreptului de autor. Pe de altă parte, Curtea Feerală de Justiţie consideră că titularul conexiunii la internet este prezumat efectiv a fi săvârșit o asemenea încălcare din moment ce nicio altă persoană nu putea utiliza această conexiune la internet la momentul respectivei încălcări. Cu toate acestea, în cazul în care conexiunea la internet nu ar fi suficient de securizată sau ar fi lăsată cu bună știință la dispoziția altor persoane în momentul săvârșirii acestei încălcări, atunci nu se prezumă efectiv că titularul conexiunii respective ar fi săvârșit încălcarea amintită.

- Într-o asemenea situație, titularului conexiunii la internet îi revine totuși, conform jurisprudenței Curţii Federale de Justiție, o sarcină secundară de a-și susține afirmațiile. Această sarcină secundară este îndeplinită suficient de către titularul conexiunii atunci când arată că alte persoane, a căror identitate o indică, dacă este cazul, au avut acces individual la conexiunea sa la internet și, prin urmare, sunt susceptibile să fi săvârșit încălcarea dreptului de autor invocată. În cazul în care un membru de familie a avut acces la conexiunea la internet în discuție, titularul acestei conexiuni nu este însă obligat să ofere precizări suplimentare cu privire la momentul și la natura utilizării acestei conexiuni, având în vedere protecția căsătoriei și a vieții de familie garantată de articolul 7 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”) și de dispozițiile respective ale dreptului constituțional german.

- În aceste condiții, Tribunalul Regional din München a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare:

„1) Articolul 8 alineatele (1) și (2) coroborat cu articolul 3 alineatul (1) din Directiva nr. 29/2001 de armonizare a anumitor aspecte privind dreptul de autor și drepturile conexe în societatea informațională

2) Articolul 3 alineatul (2) din Directiva nr. 48/2004 privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală trebuie interpretat în sensul că măsurile pentru a asigura respectarea drepturilor de proprietate intelectuală sunt «eficiente» și atunci când răspunderea pentru prejudicii a titularului unei conexiuni la internet prin intermediul căreia se încalcă dreptul de proprietate intelectuală prin partajarea de fișiere nu este angajată în cazul în care titularul conexiunii indică cel puțin un membru de familie care mai avea acces la această conexiune la internet, fără a da mai multe precizări obținute din cercetările întreprinse cu privire la momentul și natura utilizării conexiunii de către acest membru de familie?” 

Concluziile Avocatului General al CJUE

A fost făcută publică opinia Avocatului General, remisă Curţii în pregătirea hotărârii cu răspunsul la întrebările primite. Iată câteva din chestiunile puse în discuţie.

- Problema cu care se confruntă instanța de trimitere constă în utilizarea principiului protecției vieții de familie pentru a limita obligația titularului conexiunii la internet de a furniza informații cu privire la persoana susceptibilă să fi săvârșit încălcarea drepturilor de autor. Astfel, în cazul în care respectivul titular al conexiunii ar arăta că și alte persoane puteau avea acces la conexiunea respectivă, el nu ar fi obligat nici să le divulge identitatea, nici să dea alte precizări referitoare la acestea, întrucât o astfel de obligație ar constitui o ingerință nejustificată în sfera sa familială.

- Atunci când aplică dispozițiile de transpunere a Directivelor 2001/29 și 2004/48, dispozițiile cartei sunt, în mod natural, obligatorii pentru statele membre. Dreptul la respectarea vieții private și de familie este protejat de articolul 7 din aceasta. Totuși, în unele litigii referitoare la dreptul de autor, dreptul la respectarea vieții private și de familie poate fi în concurență cu dreptul fundamental de proprietate, consacrat la articolul 17 din cartă. Proprietatea intelectuală este menționată în mod expres la alineatul (2) al articolului menționat.

- În cazul în care dreptul, recunoscut titularului conexiunii la internet în numele protecției vieții sale de familie, de a refuza să dea precizări cu privire la persoanele susceptibile să fi săvârșit încălcarea drepturilor de autor ar împiedica, în practică, titularul drepturilor respective să obțină repararea prejudiciului suferit, acest lucru ar aduce atingere conținutului esențial al dreptului de proprietate intelectuală al acestui titular. Într-un astfel de caz, dreptul de proprietate ar trebui să prevaleze asupra dreptului la respectarea vieții de familie. În schimb, în cazul în care o asemenea ingerință în viața de familie ar fi considerată inadmisibilă de către instanța națională, titularul conexiunii la internet este cel care ar trebui considerat răspunzător pentru săvârșirea încălcării drepturilor de autor. Se pare că o asemenea răspundere secundară este posibilă în dreptul german.

- În procedura principală, domnul Strotzer susține că nu poate fi considerat răspunzător pentru încălcarea drepturilor de autor săvârșită prin intermediul conexiunii sale la internet, deoarece alte persoane, și anume părinții săi, au de asemenea acces la această conexiune. Pe de altă parte, el afirmă că părinții săi nu cunosc programul informatic utilizat pentru a săvârși încălcarea respectivă și nici nu au pe calculatorul lor opera care a fost pusă la dispoziția publicului în mod ilegal.

- Revine așadar instanței de trimitere sarcina de a verifica dacă domnul Strotzer nu abuzează de dreptul la protecția vieții de familie, atunci când îl invocă nu pentru a proteja membrii familiei sale de o eventuală răspundere pentru încălcarea drepturilor de autor cu care în mod clar nu au nicio legătură, ci doar pentru evita răspunderea sa proprie pentru această încălcare. În această situație, dreptul la protecția vieții de familie nu ar trebui să constituie un obstacol în calea protecției proprietății intelectuale a titularilor drepturilor de autor respective.

Concluzie. Se propune Curții să răspundă la întrebările preliminare adresate de Tribunalul Regional din München I, Germania) după cum urmează:

„Articolul 8 alineatul (2) din Directiva 2001/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 mai 2001 privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și drepturilor conexe în societatea informațională și articolul 13 alineatul (1) din Directiva 2004/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală trebuie interpretate în sensul că nu impun introducerea în dreptul intern al statelor membre a unei prezumții de răspundere a titularilor unei conexiuni la internet pentru încălcările drepturilor de autor săvârșite prin intermediul conexiunii respective. Cu toate acestea, în cazul în care dreptul intern prevede o asemenea prezumție pentru a asigura protecția drepturilor respective, aceasta trebuie aplicată în mod coerent pentru a garanta eficacitatea acestei protecții. Dreptul la respectarea vieții de familie, recunoscut la articolul 7 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, nu poate fi interpretat într-un mod care să lipsească titularii de orice posibilitate reală de protejare a dreptului lor de proprietate intelectuală, consacrat la articolul 17 alineatul (2) din Carta drepturilor fundamentale.”

Concluziile Avocatului general Maciej Szpunar în Cauza C-149/17 Bastei Lübbe GmbH & Co. KG

Impotriva Michael Strotzer. (Sublinierile din materialul de mai sus ne aparţin – E.S.)

comentarii

Post-ul Încălcarea dreptului de autor generată de o conexiune la internet accesibilă membrilor de familie ai titularului apare prima dată în .

]]>
https://legestart.ro/incalcarea-dreptului-de-autor-generata-de-o-conexiune-la-internet-accesibila-membrilor-de-familie-ai-titularului/feed/ 0
Ordonanța de urgență pentru modificarea legilor justiției nr. 92/2018 https://legestart.ro/ordonanta-de-urgenta-pentru-modificarea-legilor-justitiei-9215-10-2018/ https://legestart.ro/ordonanta-de-urgenta-pentru-modificarea-legilor-justitiei-9215-10-2018/#comments Tue, 16 Oct 2018 14:44:13 +0000 https://legestart.ro/?p=89564 În Monitorul Oficial 874/16.10.2018 a fost publicată Ordonanța de urgență pentru modificarea legilor justiției nr. 92/2018 ...

Post-ul Ordonanța de urgență pentru modificarea legilor justiției nr. 92/2018 apare prima dată în .

]]>
În Monitorul Oficial 874/16.10.2018 a fost publicată Ordonanța de urgență pentru modificarea legilor justiției nr. 92/2018 

Fișa Lege 303/2004(r1) modificat de Lege 242/2018 – 18/10/2018
Fișa Lege 304/2004(r1) modificat de Ordonanță de urgență 92/2018 – 16/10/2018
Fișa Lege 317/2004(r2) modificat de Ordonanță de urgență 92/2018 – 16/10/2018

Redăm în continuare textul integral, așa cum a fost el publicat în Monitorul Oficial al României – text extras din Lege5

Ordonanţa de urgenţă nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei

 

   Având în vedere că, potrivit art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 207/2018, apelurile şi recursurile se judecă în complet format din 3 judecători, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel, iar aceste dispoziţii sunt aplicabile cauzelor înregistrate pe rolul instanţelor după data de 23 iulie 2018, data intrării în vigoare a Legii nr. 207/2018, în considerarea faptului că schemele de personal ale instanţelor judecătoreşti sunt subdimensionate, astfel cum s-a învederat de către Consiliul Superior al Magistraturii, cu consecinţe în ceea ce priveşte aplicarea dispoziţiilor privind judecarea apelurilor în completuri formate din 3 judecători, de natură să pună în dificultate funcţionarea sistemului judiciar în ansamblu, ţinând cont că reglementarea privind judecarea apelurilor în completuri formate din 3 judecători a intrat deja în vigoare, fiind necesară luarea urgentă a unor măsuri legislative în scopul asigurării bunei funcţionări a justiţiei ca serviciu public, pe termen scurt şi mediu, luând în considerare faptul că neadoptarea acestor măsuri legislative ar fi de natură să afecteze funcţionarea normală a instanţelor judecătoreşti, să conducă la prelungirea duratei proceselor, cu consecinţe grave asupra respectării principiului judecării cauzelor într-un termen rezonabil (optim şi previzibil), având în vedere că, potrivit art. I pct. 142 din Legea nr. 242/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 15 octombrie 2018, art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică, în sensul că de pensia de serviciu prevăzută de lege beneficiază, la cerere, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, şi judecătorii, procurorii şi magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi judecătorii şi magistraţii- asistenţi de la Curtea Constituţională cu o vechime între 20 şi 25 de ani numai în aceste funcţii, în acest caz cuantumul pensiei fiind micşorat cu 1% din baza de calcul prevăzută de lege, pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală în aceste funcţii, ţinând seama de faptul că, în mod previzibil, acest sistem de pensionare anticipată va avea un impact major asupra funcţionării instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor, eficienţei şi calităţii actului de justiţie, generând riscul de scădere substanţială a numărului magistraţilor în activitate, noua lege reglementând concomitent şi creşterea perioadei de formare pentru intrarea în magistratură, precum şi a vechimii necesare pentru promovarea la instanţe şi parchete, motiv pentru care se impune amânarea aplicării acestui sistem de pensionare anticipată, potenţialul impact al acestei prevederi legale asupra resurselor umane existente la nivelul instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea a fost reliefat şi în Opinia preliminară privind proiectul de modificare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii al Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneţia), recomandându-se renunţarea la schema de pensionare anticipată dacă nu poate fi stabilit în mod cert faptul că aceasta nu va avea niciun impact advers asupra funcţionării sistemului, ţinând seama de faptul că este necesară adoptarea unor dispoziţii exprese care să reglementeze delegarea procurorilor la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, luând în considerare că, potrivit art. Ipct. 97 din Legea nr. 242/2018, prevederile art. 58 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică în sensul că secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii dispune detaşarea judecătorilor şi procurorilor, cu acordul scris al acestora, la alte instanţe sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecţia Judiciară, Institutul National al Magistraturii, Şcoala Naţională de Grefieri, Ministerul Justiţiei sau la unităţile subordonate acestuia, la solicitarea acestor instituţii, detaşarea în cadrul acestor instituţii neputându-se dispune pentru funcţii de demnitate publică; totodată, potrivit art. I pct. 98 din Legea nr. 242/2018, la articolul 58, după alineatul (1) se introduc alineatele (11) şi (12), potrivit cărora judecătorii şi procurorii pot ocupa funcţii în instituţii ale Uniunii Europene sau în organizaţii internaţionale doar dacă actul internaţional care reglementează condiţiile de ocupare a acestora condiţionează în mod expres accesul la funcţia respectivă de calitatea de judecător sau procuror, iar în cazul în care judecătorul sau procurorul îşi manifestă opţiunea de a exercita o funcţie la instituţii ale Uniunii Europene sau organizaţii internaţionale, acesta este eliberat din funcţia de judecător sau procuror cu rezervarea postului.
Având în vedere faptul că, începând cu 1 ianuarie 2019, România va prelua preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, ceea ce presupune prezidarea la Bruxelles a reuniunilor ministeriale, la nivel de ambasadori, miniştri, directori sau experţi şi a grupurilor de lucru de la nivelul Consiliului, fiind necesară în acest sens asigurarea resurselor umane de specialitate inclusiv prin menţinerea detaşărilor în curs, în cadrul altor instituţii decât cele enumerate la art. 58  alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum acest text normativ a fost modificat prin Legea nr. 242/2018, instituţii cu un rol important în asigurarea suportului tehnic pentru exercitarea preşedinţiei, soluţie de natură a proteja interesul general al statului român, având în vedere că prin Legea nr. 234/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 850 din 8 octombrie 2018, a fost modificat art. 55 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, urmând ca revocarea din funcţia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii să poată fi dispusă atunci când persoanei în cauză îi este retrasă încrederea de către majoritatea judecătorilor sau procurorilor, după caz, care funcţionează efectiv la instanţele sau parchetele pe care aceasta le reprezintă, precum şi în situaţia în care acesteia i-a fost aplicată o sancţiune disciplinară din cele prevăzute de lege pentru judecători şi procurori, iar măsura a rămas definitivă, întrucât prin Opinia preliminară amintită, Comisia de la Veneţia a recomandat eliminarea soluţiei legislative privind revocarea din funcţia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii atunci când persoanei în cauză îi este retrasă încrederea de către majoritatea judecătorilor sau procurorilor, după caz, care funcţionează efectiv la instanţele sau parchetele pe care aceasta le reprezintă, Comisia de la Veneţia reţinând că un astfel de mecanism implică o evaluare subiectivă şi poate împiedica reprezentanţii aleşi să ia decizii în mod independent, în acest context este de precizat că prin Decizia nr. 196 din 4 aprilie 2013, Curtea Constituţională a constatat că membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii îşi exercită atribuţiile constituţionale în baza unui mandat reprezentativ, şi nu a unui mandat imperativ, membrul Consiliului Superior al Magistraturii fiind alesul şi reprezentantul întregii categorii ale cărei interese sunt reprezentate de organul colegial din care acesta face parte, astfel că nu poate fi revocat decât în condiţiile nerespectării atribuţiilor în cadrul acestuia, iar nu a mandatului încredinţat de alegătorii săi, întrucât este necesară adoptarea unor garanţii pentru asigurarea transparenţei procedurii de selectare de către ministrul justiţiei a candidaţilor pentru numirea în cele mai înalte funcţii de conducere în parchete, astfel cum rezultă inclusiv din recomandările formulate în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare (instituit prin Decizia Comisiei Europene 2006/928/CE din 13 decembrie 2006 de stabilire a unui mecanism de cooperare şi de verificare a progresului realizat de România în vederea atingerii anumitor obiective de referinţă specifice în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 354 din 14 decembrie 2006), reiterate şi în Opinia preliminară a Comisiei de la Veneţia, întrucât Legea nr. 242/2018 intră în vigoare în termen de 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 868 din 15 octombrie 2018, respectiv la data de 18 octombrie 2018, considerând că situaţiile prezentate mai sus sunt unele extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, 

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
 

   Art. I. -   Legea  nr. 242/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 15 octombrie 2018, se modifică şi se completează după cum urmează: 

   1. La punctul 58 al articolului I, norma propusă pentru litera c) a alineatului (1) al articolului 44 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins: 

   “ c) 10 ani vechime în funcţia de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”. 

   2. La punctul 58 al articolului I, după norma propusă pentru alineatul (3) al articolului 44 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se introduce un nou alineat, alineatul (31), cu următorul cuprins: 

   “ (31) Pentru a fi promovaţi în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, cel puţin 10 ani vechime în funcţia de procuror sau judecător, cel puţin gradul profesional corespunzător parchetului de pe lângă curtea de apel şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui concurs organizat de către comisia constituită în acest scop”. 

   3. La punctul 58 al articolului I, norma propusă pentru alineatul (4) al articolului 44 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins: 

   “ (4) Consiliul Superior al Magistraturii verifică, prin secţiile corespunzătoare, îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1)-(31).” 

   4. La punctul 88 al articolului I, norma propusă pentru alineatul (1) al articolului 54 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins: 

   “ Art. 54. -   (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestuia, precum şi procurorii şefi de secţii ai acestor parchete, sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.” 

   5. După punctul 88 al articolului I se introduce un nou punct, punctul 881, cu următorul cuprins: 

   “ 881. După alineatul (1) al articolului 54 se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins: 

   “ (11) În vederea formulării propunerilor de numire în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1), ministrul justiţiei organizează o procedură de selecţie, pe baza unui interviu, în cadrul căruia candidaţii susţin un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care şi-au depus candidatura. În vederea asigurării transparenţei, audierea candidaţilor se transmite în direct, audiovideo, pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei, se înregistrează şi se publică pe pagina de internet a ministerului.»” 

   6. La punctul 96 al articolului I, norma propusă pentru alineatul (7) al articolului 57 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins: 

   “ (7) În interesul serviciului, procurorii pot fi delegaţi, cu acordul scris al acestora, inclusiv în funcţii de conducere, dispoziţiile alin. (1)-(6) fiind aplicabile în mod corespunzător. Delegarea procurorilor la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori.” 

   Art. II. -   Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 

   1. La articolul 791, alineatele (3) şi (9) se modifică şi vor avea următorul cuprins: 

   “ (3) Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei de Investigarea a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 10 ani în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma interviului organizat de către comisia constituită în acest scop. 

. . . . . . . . . . 

   (9) Procurorii numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism pot fi revocaţi prin ordin al procurorului şef al acestei direcţii, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 100 lit. b) – ;e) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.” 

   2. La articolul 87 alineatele (2) şi (8) se modifică şi vor avea următorul cuprins: 

   “ (2) Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, cel puţin 10 ani vechime în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui concurs organizat de către comisia constituită în acest scop. 

. . . . . . . . . . 

   (8) Procurorii numiţi în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie pot fi revocaţi prin ordin al procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cu avizul secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 100 lit. b) – e) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.” 

   3. La articolul 882, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins: 

   “ (5) Pe durata desfăşurării activităţii în cadrul Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, procurorii cu funcţii de conducere şi execuţie beneficiază de drepturile procurorilor detaşaţi, în condiţiile legii.” 

   4. La articolul 885 alineatul (5), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins: 

   “ a) un interviu, transmis în direct şi ulterior arhivat pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, susţinut în faţa comisiei prevăzute la art. 883 alin. (2) din care face parte de drept şi procurorul şef secţie;”. 

   Art. III. -   Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 

   1. La articolul 28, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins: 

   “ (3) Reprezentanţii societăţii civile participă, cu drept de vot, la lucrările Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.” 

   2. La articolul 40 alineatul (2), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins: 

   “ c) avizează propunerea ministrului justiţiei de numire şi revocare a procurorilor şefi de secţii ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;”. 

   3. La articolul 44 după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (31), cu următorul cuprins: 

   “ (31) Ministrul justiţiei poate sesiza Inspecţia Judiciară pentru a se stabili dacă există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare de către procurori. Cercetarea disciplinară se efectuează de Inspecţia Judiciară, prevederile prezentei secţiuni fiind aplicabile în mod corespunzător.” 

   4. La articolul 55 alineatul (1), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins: 

   “ c) secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii a constatat, pe baza raportului întocmit de Inspecţia Judiciară, că persoana în cauză nu şi-a îndeplinit sau şi-a îndeplinit în mod necorespunzător, în mod grav, repetat şi nejustificat, atribuţiile prevăzute de lege.” 

   5. La articolul 55, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins: 

   “ (3) În situaţia prevăzută la alin. (1) lit. c), procedura de revocare din funcţie a unui membru al Consiliului se desfăşoară după cum urmează: 

   a) solicitarea de revocare poate fi iniţiată de cel puţin 2/3 din numărul adunărilor generale de la nivelul instanţelor sau parchetelor pe care le reprezintă membrul Consiliului Superior al Magistraturii a cărui revocare se solicită; 

   b) sesizarea trebuie să cuprindă indicarea concretă a atribuţiei prevăzute de lege pe care persoana în cauză nu şi-a îndeplinit-o sau şi-a îndeplinit-o în mod necorespunzător, în mod grav, repetat şi nejustificat, precum şi a motivelor din care rezultă această situaţie. Sesizarea este inadmisibilă atunci când vizează modul în care membrul ales şi-a exercitat dreptul de vot, mandatul membrului ales nefiind imperativ; 

   c) solicitarea de revocare se transmite secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, care dispune efectuarea verificărilor necesare de către Inspecţia Judiciară. Verificările trebuie efectuate în termen de cel mult 90 de zile de la data sesizării Inspecţiei Judiciare. Inspectorul- şef poate dispune prelungirea termenului de efectuare a verificărilor dacă există motive întemeiate care justifică această măsură, dispoziţiile art. 46 alin. (1) fiind aplicabile în mod corespunzător; 

   d) raportul întocmit de Inspecţia Judiciară se transmite secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, care îl va comunica judecătorului sau procurorului vizat. Împotriva raportului, judecătorul sau procurorul poate formula obiecţiuni în termen de 30 de zile de la comunicare. Raportul definitiv se comunică adunărilor generale de la nivelul instanţelor sau parchetelor pe care le reprezintă membrul Consiliului Superior al Magistraturii a cărui revocare se solicită; 

   e) în vederea dezbaterii raportului, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii convoacă toate adunările generale de la nivelul instanţelor sau parchetelor pe care le reprezintă membrul Consiliului Superior al Magistraturii a cărui revocare se solicită, stabilind o singură dată şi o oră pentru desfăşurarea acestora; 

   f) persoana vizată de revocare se poate adresa judecătorilor sau procurorilor în vederea susţinerii propriului punct de vedere, în orice mod, până la data adunărilor generale; 

   g) dacă 2/3 din numărul voturilor valabil exprimate de judecătorii sau procurorii întruniţi în adunările generale ale instanţelor sau parchetelor pe care le reprezintă membrul Consiliului Superior al Magistraturii vizat de procedură sunt în sensul menţinerii solicitării de revocare, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii ia act de hotărârile adunărilor generale; 

   h) adunările generale ale instanţelor sau parchetelor pe care le reprezintă membrul Consiliului Superior al Magistraturii a cărui revocare se solicită sunt legal constituite în prezenţa a cel puţin 2/3 din numărul total al judecătorilor sau procurorilor. Hotărârile adunărilor generale se adoptă cu votul a cel puţin 2/3 din numărul total al judecătorilor sau procurorilor.” 

   6. La articolul 55, alineatele (4) şi (5) se abrogă. 

   7. La articolul 55, alineatul (9) se modifică şi va avea următorul cuprins: 

   “ (9) Dispoziţiile alin. (1)-(3) se aplică în mod corespunzător şi în cazul revocării membrilor aleşi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.” 

   8. Articolul 551 se abrogă. 

   Art. IV. -   Prevederile art. I pct. 97 şi 98 din Legea nr. 242/2018 pentru modificarea şi completarea Legii  nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu referire la art. 58 alin. (11) şi (12) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, intră în vigoare la data de 30 iunie 2019, data finalizării exercitării preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene de către România. 

   Art. V. -   Prevederile art. I pct. 142 din Legea nr. 242/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu referire la art. 82  alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2020. 

   Art. VI. -   (1) Dispoziţiile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, privitoare la judecarea apelurilor în complet format din 3 judecători se aplică apelurilor formulate în procese pornite începând cu data de 1 ianuarie 2020. În procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi până la data de 31 decembrie 2019 inclusiv, apelurile se judecă în complet format din 2 judecători. 

   (2) În cauzele penale, dispoziţiile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, privitoare la judecarea apelurilor în complet format din 3 judecători se aplică la judecarea apelurilor în cauzele care au fost înregistrate în primă instanţă începând cu 1 ianuarie 2020. Apelurile formulate în cauzele penale înregistrate în primă instanţă începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi până la data de 31 decembrie 2019 inclusiv, se judecă în complet format din 2 judecători. 

   Art. VII. -   Procurorii care, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţei de urgenţă, îşi desfăşoară activitatea în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi în cadrul celorlalte parchete, rămân în funcţie în cadrul acestora, numai dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. 

   Art. VIII. -   (1) Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă referitoare la modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. 

   (2) Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă referitoare la modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, intră în vigoare la aceeaşi dată cu Legea nr. 242/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 15 octombrie 2018. 

PRIM-MINISTRU
VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:
Ministrul justiţiei,
Tudorel Toader

 

Bucureşti, 15 octombrie 2018. 

Nr. 92. 

 Sursa: Lege5 – Indaco

Ai nevoie de OUG nr. 92/2018? Poți cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!

comentarii

Post-ul Ordonanța de urgență pentru modificarea legilor justiției nr. 92/2018 apare prima dată în .

]]>
https://legestart.ro/ordonanta-de-urgenta-pentru-modificarea-legilor-justitiei-9215-10-2018/feed/ 0