https://legestart.ro Legislatie gratuita, modificari legislative, articole, stiri Tue, 18 Dec 2018 07:53:30 +0000 ro-RO hourly 1 http://wordpress.org/?v=3.7.5 CCR: Despre înscrierile și radierile efectuate în Cartea funciară (CF) https://legestart.ro/ccr-despre-inscrierile-si-radierile-efectuate-cartea-funciara-cf/ https://legestart.ro/ccr-despre-inscrierile-si-radierile-efectuate-cartea-funciara-cf/#comments Tue, 18 Dec 2018 07:14:01 +0000 https://legestart.ro/?p=90108 De dată relativ recentă în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 1053/12.12.2018 a fost publicată Decizia CCR nr. 549/18.09.2018 și menționam faptul că, potrivit art. ....

Post-ul CCR: Despre înscrierile și radierile efectuate în Cartea funciară (CF) apare prima dată în .

]]>

De dată relativ recentă în Monitorul Oficial al României, Partea I nr.  1053/12.12.2018 a fost publicată Decizia CCR nr. 549/18.09.2018 și menționam faptul că, potrivit art. 147 alin. (4) din Constituție, de la data publicării (în cazul de față de la data de 12.12.2018) decizia CCR  este general obligatorie şi are putere numai pentru viitor. 

Menționăm faptul că, prin decizia mai sus-amintită, CCR, cu unanimitate de voturi, a respins  ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 33 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 (excepție ridicată de M.S. și N.N. în Dosarul nr. 1.978/303/2013** al Tribunalului București – Secția a III-a civilă). 

Care este conținutul textelor de lege declarate constituționale de Curtea Constituționala?

Art. 33 din Legea  nr. 7/1996: (1) Înscrierile și radierile efectuate în cărțile funciare nu pot fi rectificate decât pe baza hotărârii instanței judecătorești definitive și irevocabile sau pe cale amiabilă, în baza unei declarații date în formă autentică, de titularul tabular, respectiv de titular, în baza unei documentații cadastrale.

(2)Prevederile art. 31[1] se vor aplica în mod corespunzător.” 

Cum și-au motivat autoarii -în esență- excepţia de neconstituţionalitate ?

În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 44 alin. (1) teza întâi privind garantarea și ocrotirea proprietății private.

În motivarea excepției de neconstituționalitate s-a susținut, în esență, că autorii excepției de neconstituționalitate nu pot dispune în mod liber de un imobil ce le-a fost retrocedat în temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, dat fiind faptul că există o suprapunere cadastrală de imobile, notată în cartea funciară.

S-a arătat că actul normativ criticat nu conține nicio dispoziție derogatorie privind modul de soluționare a unor acțiuni în rectificare a cărții funciare, în ceea ce privește un imobil retrocedat potrivit Legii nr. 10/2001, pentru motive apărute ulterior retrocedării și după împlinirea termenului de prescripție a dreptului la acțiune pentru notarea suprapunerii în cartea funciară.

S-a susținut că, în acest mod, imobilul retrocedat în favoarea autorilor excepției este afectat de anumite sarcini, apărute ulterior retrocedării.

S-au mai invocat dispozițiile art. 166 alin. (2) și alin. (46) din Legea învățământului nr. 84/1995, forma în vigoare la data de 05.12.2008, precum și prevederile art. 9 din Legea nr. 10/2001 și s-a solicitat în mod expres CCR să se pronunțe asupra modului de interpretare și aplicare a textului de lege criticat în cauza dedusă soluționării instanței de judecată. 

Cum a motivat CCR -în esență- decizia sa?

Examinând excepția de neconstituționalitate, CCR a reținut că obiectul cauzei deduse soluționării instanței de judecată îl reprezintă soluționarea plângerii împotriva unei încheieri de carte funciară, motivată de faptul că există o suprapunere cadastrală de imobile.

CCR a fost sesizată prin Decizia civilă nr. 2.420A/14.07.2017, pronunțată de Tribunalul București – Secția a III-a civilă, prin care a fost admisă în parte acțiunea formulată și au fost desființate în parte încheierile de carte funciară, respectiv în privința radierii notării suprapunerii imobilelor în cauză, reținând că aceasta nu s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale.

Astfel, instanța de judecată a reținut că radierea s-a dispus în baza unei documentații cadastrale întocmite strict digital, nefiind efectuate operațiuni topo-cadastrale pe teren, și în baza datelor dintr-un tabel de mișcare parcelară, în care, fără a exista o justificare obiectivă, a fost modificată suprafața calculată inițial de persoana care a întocmit documentația. Totodată, această documentație, prin care este restrânsă suprafața de teren trecută în cartea funciară ca proprietate a reclamantei, nu a fost efectuată la cererea proprietarului în defavoarea căruia a operat modificarea. Prin urmare, în speță nu erau îndeplinite condițiile impuse de art. 51 din Legea nr. 7/1996 și art. 911 din Codul civil, potrivit cărora radierile efectuate în cărțile funciare nu pot fi rectificate decât pe baza hotărârii instanței judecătorești definitive sau pe cale amiabilă, în baza unei declarații date în formă autentică, astfel încât instanța de judecată a reținut că, în mod eronat, a fost radiată notarea suprapunerii de imobile. Totodată, în motivarea hotărârii, instanța de judecată a mai reținut că respectiva suprapunere de imobile reprezintă un aspect litigios, care nu a fost tranșat prin hotărâre judecătorească definitivă, în favoarea unuia sau altuia dintre proprietarii tabulari, astfel încât aceasta trebuie evidențiată în continuare în cărțile funciare ale imobilelor în cauză.

(…) Analizând motivarea excepției, CCR a reținut că se critică modul concret în care instanța de judecată a interpretat și a aplicat dispozițiile legale criticate în cauza dedusă soluționării sale. Or, aceste susțineri nu reprezintă argumente de neconstituționalitate a normei legale incidente, referindu-se în mod explicit și singular, pe de o parte, la modificarea sau completarea actului normativ criticat, iar, pe de altă parte, la aspecte referitoare la fondul cauzei deduse soluționării instanței de judecată, a căror analiză implică o corelare și interpretare a normelor legale incidente, raportate la situația de fapt, stabilită în baza tuturor probelor administrate. În temeiul art. 2 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992, CCR se pronunță numai asupra constituționalității normelor legale cu care a fost sesizată, iar nu asupra modalității de interpretare și aplicare a acestora în cauza dedusă judecății de fond.

Mai mult, în sensul jurisprudenței CCR, de principiu, nu intră în atribuțiile sale cenzurarea interpretării date de către instanțele judecătorești unei dispoziții legale, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul sistemului căilor de atac prevăzut de lege, în temeiul prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se înfăptuiește prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 143 din 15 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 7 aprilie 2005). De asemenea, în jurisprudența sa, Curtea a stabilit că, pentru determinarea competenței sale de a exercita controlul de constituționalitate asupra unei interpretări a normei juridice, criteriul fundamental ce trebuie avut în vedere este caracterul continuu al acestei interpretări, respectiv persistența sa în timp, în cadrul practicii judiciare, așadar, existența unei practici judiciare care să releve un anumit grad de acceptare la nivelul instanțelor. De aceea, Curtea este abilitată să intervină atunci când este sesizată cu privire la existența unei practici unitare/neunitare de interpretare și aplicare a legii de natură a încălca exigențele Constituției, iar interpretările izolate, vădit eronate, nu pot face obiectul controlului de constituționalitate, ci al controlului judecătoresc, legislația în vigoare oferind alte remedii procesuale ce au ca scop interpretarea unitară a normelor juridice. A accepta un punct de vedere contrar ar echivala cu încălcarea competenței instanțelor judecătorești, iar Curtea și-ar aroga competențe specifice acestora, transformându-se din instanță constituțională în una de control judiciar (a se vedea Decizia nr. 276 din 10 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 28 iulie 2016, paragrafele 20 și 21).


[1]    Art. 31 din Legea  nr. 7/1996: (1) Încheierea se comunică celui care a cerut înscrierea sau radierea unui act sau fapt juridic, precum și celorlalte persoane interesate potrivit mențiunilor din cartea funciară, cu privire la imobilul în cauză, în termen de 15 zile de la pronunțarea încheierii, dar nu mai târziu de 30 de zile de la data înregistrării cererii.

      (2) Persoanele interesate sau notarul public pot formula cerere de reexaminare a încheierii de admitere sau de respingere, în termen de 15 zile de la comunicare, care se soluționează în termen de 20 de zile prin încheiere de către registratorul-șef din cadrul oficiului teritorial în raza căruia este situat imobilul. În vederea soluționării cererii de reexaminare, persoana interesată va putea completa dosarul cu documentele necesare, la solicitarea registratorului-șef.

      (3) Împotriva încheierii registratorului-șef emise potrivit alin. (2) cei interesați sau notarul public pot formula plângere, în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de reexaminare și plângerea împotriva încheierii se depun la biroul teritorial și se înscriu din oficiu în cartea funciară. Oficiul teritorial este obligat să înainteze plângerea judecătoriei în a cărei rază de competență teritorială se află imobilul, însoțită de dosarul încheierii și copia cărții funciare.

      (4) Plângerea împotriva încheierii se poate depune de cei interesați sau notarul public și direct la judecătoria în a cărei rază de competență teritorială se află imobilul, situație în care instanța va solicita din oficiu biroului teritorial comunicarea dosarului încheierii și copia cărții funciare, precum și notarea plângerii în cartea funciară.

      (5) Hotărârea pronunțată de judecătorie poate fi atacată numai cu apel.

      (6) Hotărârea judecătorească definitivă se comunică, din oficiu, biroului teritorial de către instanța care s-a pronunțat ultima asupra fondului.

      (7) Înscrierea făcută în temeiul acestei hotărâri judecătorești își produce efectele de la înregistrarea cererii de înscriere la biroul teritorial.

      (8) În cazul respingerii plângerii prin hotărâre judecătorească definitivă, notările făcute se radiază din oficiu.”

Ai nevoie de Decizia CCR nr. 549/2018? Poți cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!
comentarii

Post-ul CCR: Despre înscrierile și radierile efectuate în Cartea funciară (CF) apare prima dată în .

]]>
https://legestart.ro/ccr-despre-inscrierile-si-radierile-efectuate-cartea-funciara-cf/feed/ 0
Transportul în comun va fi gratuit pentru toți elevii din București și pentru însoțitorii pensionarilor https://legestart.ro/transportul-comun-va-fi-gratuit-pentru-toti-elevii-din-bucuresti-si-pentru-insotitorii-pensionarilor/ https://legestart.ro/transportul-comun-va-fi-gratuit-pentru-toti-elevii-din-bucuresti-si-pentru-insotitorii-pensionarilor/#comments Tue, 18 Dec 2018 06:47:44 +0000 https://legestart.ro/?p=90106 Toți elevii din București cu vârsta de până la 18 ani vor avea gratuitate la orice mijloc de transport în comun, potrivit unui proiect al Primăriei Capitalei aprobat în şedinţa din ...

Post-ul Transportul în comun va fi gratuit pentru toți elevii din București și pentru însoțitorii pensionarilor apare prima dată în .

]]>

Toți elevii din București cu vârsta de până la 18 ani vor avea gratuitate la orice mijloc de transport în comun, potrivit unui proiect al Primăriei Capitalei aprobat în ședința din 12 decembrie a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

Art. 1 – Se acordă gratuitate la transportul public local de călători pentru toți elevii din învățământul preuniversitar obligatoriu acreditat/autorizat care frecventează cursurile unei instituții de învățământ din municipiul Bucureşti, pe mijloacele de transport public de călători ale operatorilor de transport ce prestează servicii de transport pe raza teritorială a Municipiului Bucureşti.

Primăria București a precizat în proiectul de hotărâre că sprijină prin toate formele legale îmbunatățirea condițiilor în care se desfășoară activitatea de învățământ în Municipiului Bucureşti, inclusiv “atragerea călătorilor tineri către transportul de suprafața şi încurajarea utilizării transportului în comun în detrimentul vehiculului personal”. În plus, a fost luat în calcul și faptul că această categorie nu are venituri proprii.

Hotărârea va intra în vigoare la 60 de zile de la adoptarea sa, iar pentru implementarea ei vor conlucra direcțiile de specialitate din primărie, Societatea de Transport București – STB-SA (fostul RATB) și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București-Ilfov.

Un alt proiect de hotărâre adoptat la aceeași ședință prevede gratuitate și pentru însoțitorii pensionarilor.

Art 1 – Se acordă gratuitate la transportul public de călători pentru un însoțitor/călătorie pentru fiecare pensionar cu domiciliul stabil în București pe mijloacele de transport public de călători ale operatorilor de transport ce prestează servicii de transport pe raza teritorială a Municipiului București.

La fel cu precedenta hotărâre, intrarea în vigoare este prevăzută la 60 de zile după adoptare.

comentarii

Post-ul Transportul în comun va fi gratuit pentru toți elevii din București și pentru însoțitorii pensionarilor apare prima dată în .

]]>
https://legestart.ro/transportul-comun-va-fi-gratuit-pentru-toti-elevii-din-bucuresti-si-pentru-insotitorii-pensionarilor/feed/ 0
Aparatele de marcat electronice fiscal: critici la reglementare https://legestart.ro/aparatele-de-marcat-electronice-fiscal-critici-la-reglementare/ https://legestart.ro/aparatele-de-marcat-electronice-fiscal-critici-la-reglementare/#comments Tue, 18 Dec 2018 06:33:11 +0000 https://legestart.ro/?p=90104 Două critici de neconstituţionalitate, recente, privesc articole din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza ...

Post-ul Aparatele de marcat electronice fiscal: critici la reglementare apare prima dată în .

]]>

Două critici de neconstituționalitate, recente, privesc articole din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.

Citiți, mai jos, argumentele autorilor, ridicate în dosare în care se solicită anularea unor sancțiuni contravenționale. 

Sancțiunile contravenționale nu includ şi avertismentul

Critica de neconstituționalitate. Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 12 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999, excepție ridicată de Întreprinderea Individuală E.M., într-o cauză având ca obiect soluționarea plângerii formulate împotriva unui proces-verbal de constatare și sancționare a contravenției, prin care autorul a fost sancționat contravențional, pentru fapta prevăzută la art. 10 lit. e) din Ordonanță, respectiv neîndeplinirea obligației de a se dota cu aparat de marcat electronic fiscal, faptă exclusă de la posibilitatea aplicării avertismentului, potrivit art. 12 alin. (5) din Ordonanța de urgență.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul arată că:

- Deși Ordonanța de urgență consacră și plângerea contravențională, ca modalitate de control al actelor agenților constatatori, totuși, prin exceptarea anumitor categorii de fapte contravenționale de la aplicarea avertismentului, aduce atingere principiului separației și echilibrului puterilor în stat. Astfel, legiuitorul a “obturat” cercetarea contravenției de către un judecător și l-a privat pe autor de accesul liber la justiție.

- Legiuitorul a limitat individualizarea contravenției, aceasta revenind doar agentului constatator, excluzând analiza acesteia de către instanța de judecată.

- Prin textul de lege criticat, “puterea legislativă interzice puterii judecătorești să analizeze condițiile în concret ale săvârșirii contravenției și posibilitatea de a cântări” gravitatea acesteia.

- Prevederile legale criticate “vin în contradicție cu art. 7 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor”.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 12 alin. (5) din O.U.G. nr. 28/1999 având următorul cuprins: “Prin derogare de la prevederile art. 7 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, avertismentul ca sancțiune contravențională principală nu se aplică în cazul contravențiilor prevăzute la art. 10 lit. c), d), e) și dd), cu excepția situației prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. (e) pct. i). “

Soluţia Curţii Constituționale. Completul CCR a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate, pentru considerente din care reținem:

- Textul de lege criticat reprezintă opțiunea legiuitorului de a exclude de la aplicare sancțiunea contravențională principală a avertismentului, în cazul unor fapte considerate ca fiind de o gravitate crescută, cum este aceea din prezenta cauză, respectiv lipsa dotării cu aparat de marcat electronic fiscal.

- Stabilirea unei contravenții și sancționarea acesteia cu amendă reprezintă o opțiune legitimă a legiuitorului.

- Legiuitorul originar sau delegat este liber să deroge de la normele generale cuprinse în Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, prin “legi speciale”, cum este, spre exemplu, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999.

- Cu privire la pretinsa intruziune a autorității legislative în activitatea judecătorească, Curtea

reține că legiuitorul delegat și-a respectat atribuția sa reglementată de art. 61 alin. (1)din Legea fundamentală, adoptând o “lege specială”, respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999, care derogă de la cea generală, respectiv Ordonanța Guvernului nr. 2/2001.

- Cât privește încălcarea art. 21 din Constituție, Curtea observă că aceasta nu poate fi reținută, deoarece procesul-verbal poate fi atacat în condițiile art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 și ale art. 34 și art. 35 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, potrivit cărora instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal. Împotriva hotărârii pronunțate în primă instanță se poate formula apel, care se soluționează de secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului.

(Decizia nr. 491/2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 1015/2018 – extrase

“Caracterul ferm” al unui contract

Critica de neconstituționalitate CCR a fost sesizată  cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 alin. (12) lit. d) și art. 10 lit. j) din O.U.G. nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale. Excepția a fost ridicată, din oficiu, de Judecătoria Bacău – Secția civilă într-o cauză având ca obiect soluționarea plângerii formulate împotriva unui proces-verbal de constatare și sancționare a contravenției, întemeiat pe dispozițiile menționate.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în principal, următoarele:

- Textele de lege criticate sunt neclare, deoarece “stabilirea faptelor a căror săvârșire constituie contravenții este lăsată, în mod arbitrar, la libera apreciere a agentului constatator, fără ca legiuitorul să fi stabilit criteriile și condițiile necesare operațiunii de constatare și sancționare a contravențiilor.

- În lipsa unei reprezentări clare a caracterului ferm al unui contract, judecătorul însuși nu dispune de reperele necesare în aplicarea și interpretarea legii, cu prilejul soluționării plângerii îndreptate asupra procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției”.

- Prevederile legale criticate sunt deficitare, întrucât nu stabilesc distinct, precis, explicit și cu claritate ce înseamnă “contract ferm” sau clauze privind daunele la care sunt îndreptățiți utilizatorii, în cazul nerespectării clauzelor contractuale de către furnizori.

- Imprecizia textelor de lege criticate afectează dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare. Pentru ca dreptul la un proces echitabil să nu rămână unul teoretic și iluzoriu, normele juridice trebuie să fie clare, precise și previzibile, astfel încât destinatarul normei să aibă reprezentarea gravității faptei săvârșite.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 4 alin. (12) lit. d) și art. 10 lit. j) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 21 ianuarie 2005, care au următorul cuprins:

- Art. 4 alin. (12) lit. d):

“Utilizatorii aparatelor de marcat electronice fiscale sunt obligați:

(…)

d) să încheie cu furnizorii consumabilelor contracte ferme conținând clauze de livrare numai a consumabilelor de tipul și cu caracteristicile tehnice prevăzute în manualul de utilizare, care să asigure menținerea lizibilității datelor pe perioada de arhivare prevăzută de prezenta ordonanță de urgență, clauze privind daunele la care sunt îndreptățiți utilizatorii în cazul nerespectării clauzelor contractuale de către furnizori și să asigure arhivarea datelor;

- Art. 10 lit. j) “Constituie contravenții următoarele fapte dacă, potrivit legii penale, nu sunt considerate infracțiuni: (…) j) încălcarea de către utilizatorii aparatelor de marcat electronice fiscale a dispozițiilor art. 4 alin. (12) lit. a) -d);”

Soluţia Curţii Constituționale. Completul CCR a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate, pentru considerente din care reținem:

- Curtea observă că este criticat art. 4 alin. (12) lit. d) din O.U.G. nr. 28/1999, prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constituție, referitor la cerințele de calitate ale legii, sub aspectul folosirii cuvântului “ferme”, în sintagma “contracte ferme”. Instanța care a sesizat din oficiu Curtea apreciază că interpretarea sintagmei este lăsată la libera apreciere a agentului constatator, nefiind reglementate criteriile și condițiile necesare operațiunii de constatare și sancționare a contravenției, de a nu avea încheiate contracte “ferme”.

- Folosirea termenului “ferm” nu este de natură a aduce atingere art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, iar critica de neconstituționalitate nu poate fi reținută, deoarece intenția legiuitorului în reglementarea textului de lege criticat a fost aceea de a face referire la contracte valabil încheiate, cu respectarea prevederilor art. 1.166 și următoarele din Codul civil. Legiuitorul a avut în vedere, atunci când a folosit cuvântul “ferme”, obligațiile operatorilor economici, specifice acestor contracte, și anume de a insera în contract clauze de livrare numai a consumabilelor de tipul și cu caracteristicile tehnice prevăzute în manualul de utilizare, precum și clauze privind daunele la care sunt îndreptățiți utilizatorii, în cazul nerespectării clauzelor contractuale de către furnizori.

- Eventuala interpretare și aplicare abuzivă, de către inspectorii ANAF, a textelor de lege criticate este supusă cenzurii instanței de judecată, procesul-verbal putând fi atacat în condițiile art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 și celor ale art. 34 și art. 35 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, potrivit cărora instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării.

 (Decizia nr. 490/2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 1015/2018 – extrase)

Ai nevoie de OUG nr. 28/1999? Poți cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!
comentarii

Post-ul Aparatele de marcat electronice fiscal: critici la reglementare apare prima dată în .

]]>
https://legestart.ro/aparatele-de-marcat-electronice-fiscal-critici-la-reglementare/feed/ 0
Este constituțională obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale? https://legestart.ro/este-constitutionala-obligatia-operatorilor-economici-de-utiliza-aparate-de-marcat-electronice-fiscale/ https://legestart.ro/este-constitutionala-obligatia-operatorilor-economici-de-utiliza-aparate-de-marcat-electronice-fiscale/#comments Mon, 17 Dec 2018 07:42:03 +0000 https://legestart.ro/?p=90102 De dată relativ recentă în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 1015/29.11.2018 a fost publicată Decizia CCR nr. 490/17.07.2018 și menționam faptul că, potrivit ...

Post-ul Este constituțională obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale? apare prima dată în .

]]>

De dată relativ recentă în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 1015/29.11.2018 a fost publicată Decizia CCR nr. 490/17.07.2018 și menționăm faptul că, potrivit art. 147 alin. (4) din Constituție, de la data publicării (în cazul de față de la data de 29.11.2018) decizia CCR este general obligatorie şi are putere numai pentru viitor. 

Menționăm faptul că, prin decizia mai sus-amintită, CCR, cu unanimitate de voturi, a respins excepția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile art. 4 alin. (12) lit. d) și art. 10 lit. j) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale sunt constituționale în raport cu criticile formulate. 

Care este conţinutul textelor de lege declarate constituţionale de Curtea Constituţională?

Art. 4 alin. (12) lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999: Utilizatorii aparatelor de marcat electronice fiscale sunt obligați:(…) d) să încheie cu furnizorii consumabilelor contracte ferme conținând clauze de livrare numai a consumabilelor de tipul și cu caracteristicile tehnice prevăzute în manualul de utilizare, care să asigure menținerea lizibilității datelor pe perioada de arhivare prevăzută de prezenta ordonanță de urgență, clauze privind daunele la care sunt îndreptățiți utilizatorii în cazul nerespectării clauzelor contractuale de către furnizori și să asigure arhivarea datelor;

Art. 10 lit. j) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999: “Constituie contravenții următoarele fapte dacă, potrivit legii penale, nu sunt considerate infracțiuni: (…) j) încălcarea de către utilizatorii aparatelor de marcat electronice fiscale a dispozițiilor art. 4 alin. (12) lit. a) -d);”. 

Cum și-a motivat autoarea-în esență- excepţia de neconstituţionalitate ?

Excepția a fost ridicată, din oficiu, de Judecătoria Bacău – Secția civilă într-o cauză având ca obiect soluționarea plângerii formulate împotriva unui proces-verbal de constatare și sancționare a contravenției, emis la data de 02.12.2015, întemeiat pe art. 4 alin. (12) lit. d) și art. 10 lit. j) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999.

În motivarea excepției de neconstituționalitate s-a arătat că sunt încălcate principiul accesului liber la justiție, dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil.

Astfel, în motivarea excepției de neconstituționalitate s-a arătat că textele de lege criticate sunt neclare, deoarece “stabilirea faptelor a căror săvârșire constituie contravenții este lăsată, în mod arbitrar, la libera apreciere a agentului constatator, fără ca legiuitorul să fi stabilit criteriile și condițiile necesare operațiunii de constatare și sancționare a contravențiilor. Totodată, în lipsa unei reprezentări clare a caracterului ferm al unui contract, judecătorul însuși nu dispune de reperele necesare în aplicarea și interpretarea legii, cu prilejul soluționării plângerii îndreptate asupra procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției”. Prevederile legale criticate sunt deficitare, întrucât nu stabilesc distinct, precis, explicit și cu claritate ce înseamnă “contract ferm” sau clauze privind daunele la care sunt îndreptățiți utilizatorii, în cazul nerespectării clauzelor contractuale de către furnizori.

S-a invocat cele reținute în jurisprudența CCR și a Curții Europene a Drepturilor Omului, referitoare la principiul clarității, preciziei și previzibilității.

S-a arătat că normele criticate sunt caracterizate printr-o tehnică legislativă inadecvată, contrar art. 8 alin. (4) teza întâi și art. 36 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, acestea necorespunzând nici regulilor instituite prin art. 3 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, potrivit căruia actele normative ce stabilesc contravenții vor cuprinde descrierea faptelor ce constituie contravenții și sancțiunea ce trebuie să se aplice pentru fiecare dintre acestea.

Imprecizia textelor de lege criticate afectează dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare. Pentru ca dreptul la un proces echitabil să nu rămână unul teoretic și iluzoriu, normele juridice trebuie să fie clare, precise și previzibile, astfel încât destinatarul normei să aibă reprezentarea gravității faptei săvârșite. 

Cum a motivat CCR -în esență- decizia sa?

Examinând excepția de neconstituționalitate, CCR a observat că este criticat art. 4 alin. (12) lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999, prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constituție, referitor la cerințele de calitate ale legii, sub aspectul folosirii cuvântului “ferme”, în sintagma “contracte ferme”.

Instanța care a sesizat din oficiu CCR a apreciat că interpretarea sintagmei este lăsată la libera apreciere a agentului constatator, nefiind reglementate criteriile și condițiile necesare operațiunii de constatare și sancționare a contravenției, de a nu avea încheiate contracte “ferme”.

CCR a reținut că folosirea termenului “ferm” nu este de natură a aduce atingere art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, iar critica de neconstituționalitate nu poate fi reținută, deoarece intenția legiuitorului în reglementarea textului de lege criticat a fost aceea de a face referire la contracte valabil încheiate, cu respectarea prevederilor art. 1.166 și următoarele din Codul civil. Legiuitorul a avut în vedere, atunci când a folosit cuvântul “ferme”, obligațiile operatorilor economici, specifice acestor contracte, și anume de a insera în contract clauze de livrare numai a consumabilelor de tipul și cu caracteristicile tehnice prevăzute în manualul de utilizare, precum și clauze privind daunele la care sunt îndreptățiți utilizatorii, în cazul nerespectării clauzelor contractuale de către furnizori.

CCR a reținut că eventuala interpretare și aplicare abuzivă, de către inspectorii Agenției Naționale de Administrare Fiscală, a textelor de lege criticate este supusă cenzurii instanței de judecată, procesul-verbal putând fi atacat în condițiile art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 și celor ale art. 34 și art. 35 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, potrivit cărora instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării.

În concluzie, CCR a reținut că nu sunt încălcate principiul accesului liber la justiție, dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil.

Ai nevoie de O.U.G. nr. 28/1999? Poți cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!
comentarii

Post-ul Este constituțională obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale? apare prima dată în .

]]>
https://legestart.ro/este-constitutionala-obligatia-operatorilor-economici-de-utiliza-aparate-de-marcat-electronice-fiscale/feed/ 0
Proiect de lege pentru scutirea minorilor de la plata spitalizării https://legestart.ro/proiect-de-lege-pentru-scutirea-minorilor-de-la-plata-spitalizarii/ https://legestart.ro/proiect-de-lege-pentru-scutirea-minorilor-de-la-plata-spitalizarii/#comments Mon, 17 Dec 2018 07:19:01 +0000 https://legestart.ro/?p=90100 Senatorii vor dezbate o propunere legislativă care prevede ca minorii să nu plătească spitalizarea în cazul în care sunt ...

Post-ul Proiect de lege pentru scutirea minorilor de la plata spitalizării apare prima dată în .

]]>

Senatorii vor dezbate o propunere legislativă care prevede ca minorii să nu plătească spitalizarea în cazul în care sunt victime.

 Proiectul modifică și completează Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Inițiatorii propunerii susțin, în expunerea de motive, că în practica spitalelor și a Caselor pentru Asigurări de Sănătate sunt numeroase cazurile de accidente, de circulație mai ales, în care minorilor care au suferit vătămări corporale li se solicită acoperirea cheltuielilor de spitalizare, pe considerentul că autorul accidentului nu este de vină pentru producerea acestuia. Codul fiscal prevede însă scutirea minorilor de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, Constituția României acordă regim special de protecție și asistență copiilor, iar convențiile internaționale stipulează clar drepturile copiilor de a beneficia de cele mai bune servicii medicale și de recuperare.

„Art. 320Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății

(1)    Persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane, precum și daune sănătății propriei persoane, din culpă, răspund potrivit legii și au obligația să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată. Sumele reprezentând cheltuielile efective vor fi recuperate de către furnizorii de servicii medicale. Pentru litigiile având ca obiect recuperarea acestor sume, furnizorii de servicii medicale se subrogă de toate drepturile și obligațiile procesuale ale caselor de asigurări de sănătate și dobândesc calitatea procesuală a acestora în toate procesele și cererile aflate pe rolul instanțelor judecătorești, indiferent de faza de judecată.

(1¹) Minorii se expectează de la plata prejudiciului determinat conform alin. (1).

(2)    Furnizorii de servicii care acordă asistența medicală prevăzută la alin. (1) realizează o evidență distinctă a acestor cazuri și au obligația să comunice lunar casei de asigurări de sănătate cu care se află în relație contractuală această evidență, în vederea decontării, precum și cazurile pentru care furnizorii de servicii medicale au recuperat cheltuielile efective în vederea restituirii sumelor decontate de casele de asigurări de sănătate pentru cazurile respective”.

Propunerea legislativă va fi dezbătută la Senat,  prima cameră sesizată.

Ai nevoie de Legea nr. 95/2006? Poți cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!
comentarii

Post-ul Proiect de lege pentru scutirea minorilor de la plata spitalizării apare prima dată în .

]]>
https://legestart.ro/proiect-de-lege-pentru-scutirea-minorilor-de-la-plata-spitalizarii/feed/ 0
Persoanele cu venituri, altele decât din salarii, își păstrează calitatea de asigurat în sănătate până la 15 martie 2019 https://legestart.ro/persoanele-cu-venituri-altele-decat-din-salarii-isi-pastreaza-calitatea-de-asigurat-sanatate-pana-la-15-martie-2019/ https://legestart.ro/persoanele-cu-venituri-altele-decat-din-salarii-isi-pastreaza-calitatea-de-asigurat-sanatate-pana-la-15-martie-2019/#comments Mon, 17 Dec 2018 06:38:42 +0000 https://legestart.ro/?p=90098 Persoanele care obțin venituri din pensii, din activități independente, din cedarea folosinței bunurilor, din activitățile agricole şi din drepturi de proprietate intelectuală își vor păstra ...

Post-ul Persoanele cu venituri, altele decât din salarii, își păstrează calitatea de asigurat în sănătate până la 15 martie 2019 apare prima dată în .

]]>

Persoanele care obțin venituri din pensii, din activități independente, din cedarea folosinței bunurilor, din activitățile agricole şi din drepturi de proprietate intelectuală își vor păstra calitatea de asigurat şi dreptul la pachetul de bază în sistemul de sănătate până la data de 15 martie 2019.

Guvernul a adoptat, pe 13 decembrie, un proiect de ordonanță de urgență care prevede ca aceste categorii de persoane să aibă calitatea de asigurat în cadrul sistemului de sănătate până la data de 15 martie 2019.

Concret, pentru aceste persoane, contribuția se reține prin stopaj la sursă, iar de la începutul anului viitor, până la noul termen de depunere al declarațiilor fiscale, 15 martie 2019, persoanele mai sus menționate nu mai pot face, în acest interval, dovada calității de asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate. Practic, între cele două termene, persoanele care realizează venituri asupra cărora datorează sau optează să plătească contribuția de asigurări sociale de sănătate, precum și pentru persoanele care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din activități independente în baza contractelor de activitate sportivă, din arendă, din asocieri cu persoane juridice contribuabili nu ar fi putu beneficia de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale acordate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.

Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății se modifică și se completează, după cum urmează:

Alineatul (3) al articolului 222 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(3) Persoanele prevăzute la alin. (1) care se încadrează în categoria celor care realizează veniturile prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b) – h), precum şi în cazul celor prevăzute la art. 180 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, dobândesc calitatea de asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate și au dreptul la pachetul de bază de la data depunerii declarației, prevăzută la art. 147 alin. (1) sau 174 alin. (3)  din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, după caz.”

 Alineatul (2) al articolului 244 se modifică și va avea următorul cuprins:

”(2) Valoarea medicamentelor prevăzute la art. 242 alin. (1), prescrise pentru tratamentul afecțiunilor persoanelor prevăzute în actele normative de la art. 224 alin. (1) lit. d) şi e), se suportă din fond, la nivelul prețului de referință, în condițiile contractului-cadru şi ale normelor sale de aplicare.”

 Alineatul (22) al articolului 267 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(22) Pentru persoanele care realizează veniturile prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b) – h), precum şi pentru persoanele prevăzute la art. 180 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, calitatea de asigurat încetează la data la care expiră termenul legal de depunere al declarației prevăzută la 174 alin. (3) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, dacă nu depun o nouă declarație pentru perioada următoare.”

Ai nevoie de Legea nr. 95/2006? Poți cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!
comentarii

Post-ul Persoanele cu venituri, altele decât din salarii, își păstrează calitatea de asigurat în sănătate până la 15 martie 2019 apare prima dată în .

]]>
https://legestart.ro/persoanele-cu-venituri-altele-decat-din-salarii-isi-pastreaza-calitatea-de-asigurat-sanatate-pana-la-15-martie-2019/feed/ 0
Cum se face anularea obligaţiilor de plată a CASS https://legestart.ro/cum-se-face-anularea-obligatiilor-de-plata-cass/ https://legestart.ro/cum-se-face-anularea-obligatiilor-de-plata-cass/#comments Mon, 17 Dec 2018 06:27:47 +0000 https://legestart.ro/?p=90096 Prin ordin al președintelui ANAF, s-au aprobat Procedura de anulare a obligațiilor de plată stabilite prin "Decizia de impunere privind CASS datorată de persoanele fizice potrivit ...

Post-ul Cum se face anularea obligaţiilor de plată a CASS apare prima dată în .

]]>

Prin ordin al președintelui ANAF, s-au aprobat Procedura de anulare a obligațiilor de plată stabilite prin “Decizia de impunere privind CASS datorată de persoanele fizice potrivit art. 180 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal“, precum și modelul și conținutul unor formulare.

OPANAF nr. 2846/2018 a fost publicat în Monitorul oficial nr. 1032 din 5 decembrie 2018

Procedura de anulare privește obligațiile de plată stabilite prin “Decizia de impunere privind contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele fizice potrivit art. 180 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal“.

Reamintim că, potrivit dispozițiilor din Codul fiscal la care se face trimitere, pot opta pentru plata contribuției persoanele fizice care au estimat pentru anul curent venituri anuale cumulate din cele prevăzute la art. 155 lit. b) -h), sub nivelul plafonului anual de cel puțin 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației, şi anume :

- venituri din activități independente, definite conform art. 67 Cod fiscal;

- venituri din drepturi de proprietate intelectuale, definite conform art. 70;

- venituri din asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit prevederilor titlului II, titlului III sau Legii nr. 170/2016, pentru care sunt aplicabile prevederile art. 125;

- venituri din cedarea folosinței bunurilor, definite conform art. 83;

- venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, definite conform art. 103;

- venituri din investiții, definite conform art. 91;

- venituri din alte surse, definite conform art. 114 Cod fiscal. 

În afara precizărilor pentru personalul de specialitate din cadrul ANAF, reținem principalele informaţii utile pentru contribuabili.

- Contribuabili vizați. Procedura se aplică persoanelor care au depus formularul 604 “Declarație pentru stabilirea obligațiilor de plată cu titlu de contribuție de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele fizice care nu realizează venituri sau alte categorii de persoane prevăzute la art. 180 din Codul fiscal”, potrivit prevederilor art. 180 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, aplicabile până la intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2018 și cărora li s-a emis și comunicat “Decizia de impunere privind contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele fizice potrivit art. 180 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal”, denumită în continuare decizie de impunere.

- Anularea obligațiilor de plată. Contribuabilii solicită încetarea obligațiilor de plată privind CASS stabilite prin Decizia de impunere, prin depunerea unuia dintre următoarele formulare, după caz:

a) “Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice”; b) “Notificare privind încetarea obligațiilor de plată stabilite prin Decizia de impunere.

- Notificarea se depune de către contribuabilii care se încadrează în categoria persoanelor exceptate de la plata contribuției, potrivit legii, sau de către cei care încep să realizeze venituri pentru care obligația declarării revine plătitorilor, după caz. Notificarea se depune, pe suport hârtie, direct la registratura organului fiscal sau prin utilizarea canalelor de comunicare puse la dispoziție prin intermediul spațiului privat virtual. Data depunerii notificării este data înregistrării acesteia la organul fiscal sau data mesajului de confirmare, după caz.

Situații în care se anulează plata CASS.

Contribuția de asigurări sociale de sănătate, stabilită prin decizia de impunere, se anulează în următoarele situații:

a) a declarat venituri estimate, indiferent dacă a optat sau nu pentru plata contribuției;

b) persoana fizică declară contribuția de asigurări sociale de sănătate ca persoană obligată la plata contribuției;

c) persoana fizică optează pentru plata contribuției de asigurări sociale de sănătate.

- Când începe să se aplice anularea obligațiilor de plată:

În cazul în care contribuabilul depune notificarea, anularea obligațiilor de plată privind contribuția de asigurări sociale de sănătate se face începând cu luna depunerii notificării, inclusiv.

Anularea obligațiilor de plată privind CASS stabilite și comunicate prin decizie de impunere se face, de către organul fiscal central competent din oficiu, pentru persoanele fizice care nu își exprimă opțiunea de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate prin depunerea declarației unice sau a notificării. În acest caz, anularea obligațiilor de plată privind contribuția de asigurări sociale de sănătate se face începând cu luna împlinirii termenului legal de depunere a declarației unice în anul 2019, inclusiv.

În situația în care contribuabilul depune atât notificarea, cât și declarația unică, organul fiscal central competent anulează obligațiile de plată privind contribuția de asigurări sociale de sănătate începând cu luna depunerii primului document, inclusiv.

- Decizia de anulare a obligațiilor de plată. Compartimentul de specialitate anulează obligațiile de plată privind contribuția de asigurări sociale de sănătate prin emiterea deciziei privind anularea obligațiilor de plată stabilite prin Decizia de impunere care se întocmește în două exemplare, din care unul se comunică contribuabilului.

Ai nevoie de Ordinul nr. 2846/2018? Poți cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!
comentarii

Post-ul Cum se face anularea obligaţiilor de plată a CASS apare prima dată în .

]]>
https://legestart.ro/cum-se-face-anularea-obligatiilor-de-plata-cass/feed/ 0