17 Februarie, 2019

CCR: Despre recalcularea pensiilor militare de stat

De dată relativ recentă în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 100 din 08.02.2019 a fost publicată din 29.11.2018 și menționăm faptul că, potrivit art. 147 alin. (4) din , de la data publicării (în cazul de față de la data de 08.02.2019) decizia CCR este general obligatorie şi are putere numai pentru viitor.

Menționăm faptul că, prin decizia mai sus-amintită, CCR, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 109 alin. (2) din privind pensiile militare de stat sunt constituționale în raport cu criticile formulate. 

Care este conținutul textului legal menționat de CCR în Decizia nr. 787 din 29.11.2018? 

Art. 109 alin. (2) din Legea nr. 223/2015: “În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi persoanele ale căror drepturi de pensie se recalculează potrivit dispozițiilor alin. (1) depun cerere pentru alegerea perioadei în vederea determinării bazei de calcul prevăzute la art. 28. În situația în care nu depun cerere în acest sens, recalcularea se face, din oficiu, în raport cu baza de calcul aferentă ultimelor 6 luni de activitate desfășurată în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special.” 

Cum și-a motivat autorul -în esență- excepţia de neconstituţionalitate? 

Autorul excepției a considerat că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia a apreciat că, în măsura în care dispozițiile legale criticate se interpretează în sensul că persoanele prevăzute în art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 (adică militari, polițiști și funcționari publici cu statut special care au pensiile recalculate în baza privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, revizuite în baza , persoanele care au pensiile plătite în baza , precum și persoanele care beneficiază de pensiile stabilite în baza ) ar fi decăzute din dreptul de opțiune în situația nedepunerii opțiunii în termenul de 6 luni, spre deosebire de persoanele prevăzute în art. 110 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 (adică militari, polițiști și funcționari publici cu statut special care au pensiile stabilite în baza ) care au, în continuare, această posibilitate, în baza dispozițiilor art. 110 alin. (7) din Legea nr. 223/2015, soluția legislativă a decăderii este lipsită de suport constituțional.

Soluția legislativă a excluderii persoanelor prevăzute în art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 de la posibilitatea, normală și firească în ordinea constituțională, depunerii opțiunii după termenul de 6 luni, în condițiile în care persoanelor prevăzute de art. 110 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 li se recunoaște expres această posibilitate prin dispozițiile alin. (7) al aceluiași articol din lege, reprezintă o discriminare care nu este justificată în niciun fel în lege și nici nu își poate găsi o justificare. 

Cum a motivat CCR -în esență- decizia sa? 

Examinând excepția de neconstituționalitate, CCR a observat, în prealabil, că Legea nr. 223/2015 stabilește că pensiile militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special devin pensii militare de stat și se recalculează. Deopotrivă, Legea nr. 223/2015 distinge între actele normative în temeiul cărora militarii, polițiștii și funcționarii publici au ieșit la pensie. Mai precis, dispozițiile art. 109 din Legea nr. 223/2015 se referă la pensiile recalculate în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu modificările ulterioare, revizuite în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările și completările ulterioare, cele plătite în baza Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, cu modificările ulterioare, precum și pensiile stabilite în baza Legii nr. 80/1995, cu modificările și completările ulterioare. În schimb, dispozițiile art. 110 din Legea nr. 223/2015 se referă exclusiv la pensiile stabilite în baza Legii nr. 263/2010.

Reglementarea conținută în dispozițiile art. 109 din Legea nr. 223/2015 este, în mare parte, identică cu reglementarea conținută în dispozițiile art. 110 din Legea nr. 223/2015. Astfel, se observă simetria de reglementare a dispozițiilor art. 109 alin. (1) și art. 110 alin. (1) (cu referire la transformarea pensiilor persoanelor cărora le sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 223/2015 în pensii militare de stat și la recalcularea acestora), art. 109 alin. (2) și art. 110 alin. (2) (cu referire la dreptul de a alege perioada în vederea determinării bazei de calcul prevăzute la art. 28 din Legea nr. 223/2015; durata termenului în care cererea pentru alegerea perioadei în vederea determinării bazei de calcul prevăzute la art. 28 poate fi formulată – 6 luni; sancțiunea pentru nerespectarea acestuia, respectiv recalcularea se va face, din oficiu, în raport cu baza de calcul aferentă ultimelor 6 luni de activitate desfășurată în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special), art. 109 alin. (3) și art. 110 alin. (1) (cu referire la termenul de recalculare a pensiilor), art. 109 alin. (4) și art. 110 alin. (4) (data de la care se cuvin pensiile recalculate), art. 109 alin. (7) și art. 110 alin. (8) (procedura de recalculare, precum și termenul de emitere a deciziei), art. 109 alin. (6) și art. 110 alin. (3) (valorificarea stagiilor de cotizare nevalorificate la recalcularea pensiei).

CCR a constatat că dispozițiile art. 109 alin. (2) și art. 110 alin. (2) din Legea nr. 223/2015 reglementează în mod identic dreptul de a depune cerere pentru alegerea perioadei în vederea determinării bazei de calcul prevăzute la art. 28 din Legea nr. 223/2015. Astfel, pe de o parte, pentru ambele categorii de pensionari, termenul are aceeași durată, respectiv 6 luni, și curge de la același moment, intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015. În , și cel mai important din perspectiva criticilor autorului, teza a doua a acelor dispoziții reglementează aceeași sancțiune pentru nerespectarea termenului de 6 luni, respectiv faptul că recalcularea se face, din oficiu, în raport cu baza de calcul aferentă ultimelor 6 luni de activitate desfășurată în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special. Prin urmare, CCR a reținut că dispozițiile art. 109 alin. (2) și art. 110 alin. (2) nu instituie nici măcar un tratament diferențiat al pensionarilor vizați de dispozițiile art. 109 și, respectiv, al celor vizați de dispozițiile art. 110 din Legea nr. 223/2015. Cu atât mai puțin se poate deci pune problema unui tratament discriminatoriu, contrar dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție, al categoriei de pensionari din care face parte și autorul excepției de neconstituționalitate.

CCR a reținut că dispozițiile art. 110 alin. (7) din Legea nr. 223/2015, potrivit cărora “În situația în care cererea a fost depusă la casele de pensii sectoriale cu depășirea termenului prevăzut la alin. (2), drepturile de pensie recalculate se cuvin și se plătesc începând cu luna următoare depunerii cererii” și pe care autorul excepției de neconstituționalitate le-a interpretat în sensul că recunosc expres doar persoanelor prevăzute de art. 110 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 posibilitatea depunerii după termenul de 6 luni a cererii menționate în art. 109 alin. (2) și art. 110 alin. (2) din Legea nr. 223/2015, sunt în directă legătură cu dispozițiile art. 110 alin. (5) din Legea nr. 223/2015, potrivit căroraPersoanele care au realizat stagiu de cotizare în specialitate și ale căror drepturi de pensie au fost stabilite de către casele teritoriale de pensii conform Legii nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, pot opta pentru recalcularea pensiei, în condițiile prezentei legi, la casele de pensii sectoriale, în funcție de ultimul loc de muncă din care au trecut în rezervă/retragere sau de la care le-au încetat raporturile de serviciu.Aceste dispoziții exprimă preocuparea legiuitorului de a da o reglementare pentru situația în care dreptul la pensie al persoanelor vizate de art. 110 din Legea nr. 223/2015 a fost stabilit, în temeiul Legii nr. 263/2010, nu de către casele sectoriale de pensii, ci de către casele teritoriale de pensii. Legiuitorul a acordat acestei categorii de pensionari un drept de a alege ca recalcularea să fie realizată de către casele de pensii sectoriale reglementate de art. 6 din Legea nr. 223/2015, potrivit căruia “Administrarea sistemului pensiilor militare de stat se realizează prin case de pensii sectoriale”. Dispozițiile art. 110 alin. (6) și (7) din Legea nr. 223/2015, potrivit cărora ” (6) Prevederile alin. (3) și (4) se aplică și în cazul persoanelor de la alin. (5), dacă cererea a fost depusă la casele de pensii sectoriale în termenul prevăzut la alin. (2). (7) În situația în care cererea a fost depusă la casele de pensii sectoriale cu depășirea termenului prevăzut la alin. (2), drepturile de pensie recalculate se cuvin și se plătesc începând cu luna următoare depunerii cererii.”, au fost adoptate tocmai pentru a da efect opțiunii legiuitorului exprimate în art. 110 alin. (5) din Legea nr. 223/2015. Astfel, dispozițiile art. 110 alin. (7) din Legea nr. 223/2015 nu stabilesc că persoanele vizate de art. 110 alin. (5) din Legea nr. 223/2015 pot formula cererea și după expirarea termenului de 6 luni, ci se referă la momentul de la care se cuvin și se plătesc drepturile de pensie recalculate, respectiv începând cu luna următoare depunerii cererii, în situația în care au uzat de dreptul de opțiune prevăzut de art. 110 alin. (5) din Legea nr. 223/2015.

Ai nevoie de Decizia CCR nr. 787 din 29.11.2018? Poți cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de !
comentarii

Despre autor  ⁄ Mădălina Moceanu

Mădălina Moceanu este specialist cu o experienţă de peste 15 ani în domeniul dreptului, ea colaborând atât cu societăţi din mediul privat, cât şi cu societăţi din mediul public. Totodată, este autoarea/coautoarea a zece cărţi de specialitate în domeniul dreptului. Contact: [email protected]

Fara comentarii

Scrie un comentariu