15 Decembrie, 2018

Calcul penalităţilor de către asociaţiile de proprietari

Articolul de faţă abordează o problemă deosebit de importantă pentru milioane de cetăţeni, membrii ai asociaţiilor de proprietari, şi pentru toate asociaţiile de proprietari din România.

Începând cu data de 28 septembrie 2018 a intrat în vigoare o nouă lege a asociaţiilor de proprietari, respectiv „Legea nr. 196 din 20 iulie 2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi administrarea condominiilor”.

Faţă de vechea lege (Legea nr. 230/2007), prin noua lege (Legea nr. 196/2018) se aduc numeroase şi deosebit de importante noutăţi, numeroase dintre acestea fiind necesar să fie cunoscute de către milioane de cetăţeni şi de către toate asociaţiile de proprietari din România.

Dintre aceste noutăţi, prin acest material se prezintă procedura practică şi legală de calcul a penalităţilor, care trebuie urmată de asociaţiile de proprietari, pentru recuperarea datoriilor restante de la membrii lor[1].

Prin se prevede (sublinierile ne aparţin):

Art. 77 alin. (1) Asociaţia de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalităţi pentru orice sumă cu titlu de restanţă, afişată pe lista de plată. Penalităţile nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere şi se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile de la termenul scadent pentru plată, fără ca suma penalităţilor să poată depăşi suma la care s-au aplicat.[…]”

În aplicarea acestor prevederi legale, trebuie avute în vedere următoarele aspecte: 

1. Penalităţile se calculează numai pentru sumele cu titlu de restanţă, afişate pe lista de plată.

2. Din prevederea „Penalităţile nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere” rezultă că asociaţiile de proprietari pot stabili penalităţi şi mai mici de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere.

3. Penalităţile se vor aplica  numai  după o perioadă de 30 de zile de la termenul scadent pentru plată.

Termenul scadent reprezintă ziua, data până la care o persoană poate să-şi plătească debitul curent (suma datorată), fără să i se calculeze, şi fără să i se perceapă penalităţi. Altfel spus, termenul scadent reprezintă ultima zi de plată a debitului până la care nu se calculează şi nu se datorează penalităţi. Debitul (suma de plată) înscris în lista de plată, în primele 30 de zile de la afişare, este „debitul curent”, care nu are caracter de „debit restant”, fapt pentru care, pentru acesta, nu se calculează şi nu se datorează penalităţi.

4. Cu o cotă de penalităţi, de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere, debitul restant se va dubla după 500 de zile de întârziere la plată, după care nu se vor mai calcula penalităţi.

5. De precizat că:

(a) debitul restant nu se modifică niciodată, (1) indiferent cât de mare este perioada de timp pe care acesta nu a fost plătit, şi (2) indiferent cât de mari unt penalităţile calculate;

(b) numai suma penalităţilor creşte cu fiecare zi de neplată a debitului restant, şi numai până când acestea (penalităţile) ajung să egaleze debitul restant.

Exemplul 5.1.

Suma restantă la plată (debitul restant) = 100 de lei.

Penalitatea după 500 de zile (de restanţă la plată) = 100 de lei x 500 de zile x 0,2% = 100 de lei.

Exemplul 5.2.

Suma restantă la plată (debitul restant) = 240 de lei.

Penalitatea după 500 de zile (de restanţă la plată) = 240 de lei x 500 de zile x 0,2% = 240 de lei.

6. Suma penalităţilor nu pot să depăşească suma la care s-au aplicat, nu pot să depăşească debitul restant, indiferent cât de mare este întârzierea la plată.

 Exemplul 6.1.

Suma restantă la plată (debitul restant) = 400 de lei.

Perioada de neplată = 620 de zile.

Penalitatea după 620 de zile (de restanţă la plată) = 400 de lei x 620 de zile x 0,2% = 496 de lei.

În baza art. 77, alin. (1), suma penalităţilor nu pot să depăşească suma la care s-au aplicat, nu pot să depăşească debitul restant de 400 de lei în acest exemplu.

7. Prin Legea nr. 196/2018 se prevede (sublinierile ne aparţin):

„Art. 78. […](2) Asociaţia de proprietari, prin preşedinte, are dreptul de a acţiona în instanţă proprietarul care se face vinovat de neplata cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei mai mult de 60 de zile de la termenul scadent, respectiv 90 zile de la afişarea listei, informând membrii asociaţiei prin afişare la avizier.[…]”.

Deci, după 60 de zile de la termenul scadent, care corespunde cu 90 zile de la afişarea listei,  asociaţia de proprietari are dreptul de a acţiona în instanţă proprietarul care se face vinovat de neplata cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei.

Să calculăm cât de mari sunt penalităţile pe cele 60 de zile de la termenul scadent după care asociaţia de proprietari are dreptul de a acţiona în instanţă proprietarul datornic.

Exemplul 7.1.

Suma restantă la plată (debitul restant) = 400 de lei.

Perioada de neplată = 60 de zile.

Penalitatea, după 60 de zile (de restanţă la plată) = 400 de lei x 60 de zile x 0,2% = 48 de lei, care reprezintă 12% din (debitul) suma restantă la plată.

Dintr-un calcul simplu rezultă că după 60 de zile, cu o cotă de penalitate de 0,2%, penalităţile sunt de 12% din suma restantă la plată.

Exemplul 7.2.

Suma restantă la plată (debitul restant) = 100 de lei.

Perioada de neplată = 60 de zile.

Penalitatea, după 60 de zile (de restanţă la plată) = 100 de lei x 60 de zile x 0,2% = 12 de lei, care reprezintă 12% din (debitul) suma restantă la plată. 

Această procedură este necesar să fie cunoscută atât de către toate asociațiile de proprietari, cât şi de către fiecare cetățean membru al unei asociaţii de proprietari.


[1] Pentru a se înţelege corect şi pe deplin procedura de calcul a penalităţilor de către asociaţiile de proprietari este necesar a se vedea şi articolul subsemnatului intitulat „Calculul termenului după care asociația de proprietari are dreptul de a acţiona în instanţă proprietarul datornic”.

Ai nevoie de Legea nr. 196/2018? Poți cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de !
comentarii

Despre autor  ⁄ Grigorie Lăcriţa

Activitatea profesională, didactică, ştiinţifică şi publicistică desfăşurată de Nicolae Grigorie, în general sub semnătura Nicolae Grigorie Lăcriţa, sau N. Grigorie Lăcriţa , în perioada 1993 – 2016, arată o personalitate complexă, dedicată creației, științei și dezvoltării relației cu publicul pe care l-a servit permanent de-a lungul carierei. Conceptele sale despre viață și conduita publică au determinat lumea academică, științifică și culturală să-l recunoască drept o personalitate veritabilă a comunității craiovene şi naţionale, cu o activitate publicistică de anvergură națională, beneficiar al numeroase aprecieri din partea publicațiilor de specialitate, al mass-media şi al unor foruri academice.

Fara comentarii

Scrie un comentariu