https://legestart.ro Legislatie gratuita, modificari legislative, articole, stiri Tue, 26 Mar 2019 10:42:36 +0000 ro-RO hourly 1 http://wordpress.org/?v=3.7.5 Studiu de caz – Încheierea unui antecontract de vânzare cumpărare și evacuare https://legestart.ro/studiu-de-caz-incheierea-unui-antecontract-de-vanzare-cumparare-si-evacuare/ https://legestart.ro/studiu-de-caz-incheierea-unui-antecontract-de-vanzare-cumparare-si-evacuare/#comments Tue, 26 Mar 2019 07:12:49 +0000 https://legestart.ro/?p=90828 Prin cererea introductivă de instanță, reclamanții A. și B. contradictoriu cu pârâtul C. au solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună evacuarea paratului C., de urgenta, din imobilul proprietatea acestora, situat în orașul Bușteni, jud. Prahova întabulat în Cartea Funciară nr. x a localității Bușteni și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, constând în taxa judiciară de timbru, onorariu notificare executor, onorariu avocat.În motivarea cererii, reclamanții au arătat că la data de 01.12.2017 , au încheiat Contractul de închiriere înregistrat la Serviciul Fiscal Câmpina sub nr. x din 29.12.2017, cu pârâtul, iar cu această ocazie i-au precizat pârâtului împrejurarea că urmează să vândă acest apartament, însă acesta a solicitat încheierea contractului pentru a avea unde să stea câteva luni.S-a arătat de către reclamanți că au precizat chiar și în contract acest aspect de reziliere, la pct. 5.1. lit. c): “în cazul vânzării imobilului, prin notificarea, în scris, a chiriașului, cu cel puțin 30 de zile înainte de data încheierii contractului de vânzare-cumpărare“.Au relatat reclamanții că,...

Post-ul Studiu de caz – Încheierea unui antecontract de vânzare cumpărare și evacuare apare prima dată în .

]]>

Prin cererea introductivă de instanță, reclamanții A. și B. contradictoriu cu pârâtul C. au solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună evacuarea paratului C., de urgenta, din imobilul proprietatea acestora, situat în orașul Bușteni, jud. Prahova întabulat în Cartea Funciară nr. x a localității Bușteni și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, constând în taxa judiciară de timbru, onorariu notificare executor, onorariu avocat.

În motivarea cererii, reclamanții au arătat că la data de 01.12.2017 , au încheiat Contractul de închiriere înregistrat la Serviciul Fiscal Câmpina sub nr. x din 29.12.2017, cu pârâtul, iar cu această ocazie i-au precizat pârâtului împrejurarea că urmează să vândă acest apartament, însă acesta a solicitat încheierea contractului pentru a avea unde să stea câteva luni.

S-a arătat de către reclamanți că au precizat chiar și în contract acest aspect de reziliere, la pct. 5.1. lit. c): “în cazul vânzării imobilului, prin notificarea, în scris, a chiriașului, cu cel puțin 30 de zile înainte de data încheierii contractului de vânzare-cumpărare“.

Au relatat reclamanții că, deși au adus la cunoștința pârâtului, în numeroase rânduri, că au găsit un cumpărător pentru apartament și i-au solicitat rezilierea contractului pe cale amiabilă, prin acord scris, pârâtul a refuzat categoric să plece, ba mai mult a înlocuit și yala de la ușa de intrare.

De asemenea, au relatat că la data de 11.01.2018 prin executorul judecătoresc l-au notificat pe pârât ca în termen de 30 de zile de la data primirii notificării sau lăsarea acesteia la domiciliul/reședința sa, să elibereze apartamentul, întrucât acesta se vinde, însă acesta nu a dat curs solicitării acestora.

S-a arătat că procuratorul reclamanților, A. şi B., s-a prezentat personal la imobil în data de 11.01.2018 și i-a înmânat o copie a notificării, pârâtului, i-a adus la cunoștința că urmează să primească notificarea și prin executor, pârâtul arătând că după ce va primi notificarea va vedea ce va face însă tot nu a eliberat spațiul.

Au arătat reclamanții că la data de 12.03.2018 au fost nevoiți astfel să încheie un antecontract de vânzare-cumpărare pentru acest apartament, fiind condiționați ca până la data de 30.04.2018 să încheie actul în forma sa finală.

În drept, reclamanții au întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 194- 204 C. proc. civ. și respectiv dispozițiile art. 1034-1049 C. civ. și art. 451 C. proc. civ. 

Ce apărări concrete a formulat pârâtul în cauză?

Pârâtul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiata, nefiind îndeplinite condițiile textului de lege.

În susținerea întâmpinării, pârâtul a invocat excepția lipsei de interes cât și excepția inadmisibilităţii cererii, întrucât cererea în evacuare vizează un contract declarat la fisc și nu contractul de închiriere încheiat anterior, iar cererea promovată de reclamanți nu este însușită de aceștia și mai mult la subtitlul „locator” semnăturile (cu siguranța) aparțin altei (altor) persoane.

A arătat pârâtul că potrivit contractului de închiriere intervenit punct III 3.2.,contractul este în derulare fiind valid și încheiat cu începere de la data de 01.12.2017 până la 30.11.2020 la o chirie aferentă de 650 lei/luna întrunind condițiile de legalitate,fiind înregistrat la S.F.M. Câmpina sub numărul x din 29.12.2017.

A precizat pârâtul că nu poate fi reținută în sarcina sa nicio culpă în ceea ce privește capitolul 5 „Reziliere contract” sub niciun punct sau literă. Printre altele,punctul 5.1. lit. c),este concis în sensul că se poate obține rezilierea contractului „în cazul vânzării imobilului prin notificarea în scris a chiriașului cu cel puțin 30 de zile înainte de la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare“.

A arătat pârâtul că la dosarul cauzei, reclamanții personal sau prin procurator depun un antecontract de vânzare-cumpărare autentificat sub numărul x din 12.03.2018 în speță o promisiune de vânzare,dar care nu transferă dreptul de proprietate așa cum rezultă din alin. (1), pagina 2 antecontract.

Punctul 5.1. lit. c) este concis presupunând o notificare a chiriașului cu cel puțin 30 de zile înainte de data încheierii contractului în formă autentică – lucru nerealizat. Pârâtul a relatat că reclamanții expun o situație de fapt în cererea de chemare în judecată total denaturată, întrucât niciodată nu i-a fost comunicată vreo notificare prin care să ne fie expuse motivele de fapt și de drept însoțită de un act doveditor cu cel puțin 30 de zile înainte de încheierea unui act în formă autentică a reclamanților cu o altă persoană, precizând faptul că la dosarul cauzei este depusă o așa zisă „confirmare de predare a actelor de procedură” și un „proces verbal de înmânare“,acestea nu sunt relevante cauzei întrucât nu rezultă din studierea față verso a înscrisului că s-a realizat înmânarea notificării, neexistând o semnătura a s a , s.a.m.d.

Apreciază pârâtul că exprimarea reclamanților „la data de 12.03.2018 am fost nevoiți sa încheiem un antecontract de vânzare-cumpărare pentru acest apartament fiind condiționați ca până la 30.04.2018 sa încheiem actul in forma sa finală” este scoasă din contextul acțiunii denotând în esență o deplină nesinceritate în relațiile contractuale referitoare la închirierea apartamentului.

A precizat pârâtul că, contractul de închiriere ce face obiectul cauzei este al doilea contract intervenit cu reclamanții. Primul contract pe care l-a depus ca înscris nou în fața instanței s-a încheiat între B. și pârât, tot pentru o perioadă de 3 ani de la 01.12.2017 până la 30.11.2020 – încheiat cu circa o săptămână înainte.

A menționat pârâtul că de abia după o săptămână D., fiul proprietarilor vine din nou la apartamentul închiriat și ne obligă să încheiem al doilea contract, deși procura de administrare prin care proprietarii îl împuterniceau este autentificată să-i reprezinte de-abia în 12.03.2018 sub numărul 327 la BNP C.

A precizat pârâtul că primul contract a fost încheiat cu B. care s-a pretins a fi A. și a și semnat în numele lui A. și astfel, comparând cele două contracte se poate observa cu ușurință că semnătura lui B. apare pe ambele contracte, deși nu avea calitate în acest sens și nici procură de administrare.

A menționat pârâtul că antecontractul de vânzare-cumpărare nu face dovada deplină a faptului că în 30.04.2018 urmează să se încheie actul în formă autentică. Pentru încheierea contractului de vânzare-cumpărare în forma autentică este necesar ca vânzătorii să îndeplinească anumite condiții cerute obligatoriu de notar pentru a fi întrunite condițiile esenţiale pentru validitatea unui contract. 

Ce a decis instanţa de judecată în cazul mai sus menţionat? Cum a argumentat hotărârea respectivă? 

Asupra excepției lipsei de interes și a excepției inadmisibilității, instanța s-a pronunțat mai întâi potrivit disp. art. 248 C. proc. civ.

Cu privire la excepția lipsei de interes, instanța a reținut că între părți s-a încheiat la data de 01.12.2017, Contractul de închiriere înregistrat la Serviciul Fiscal Câmpina sub nr. x din 29.12.2017.

Reclamanții , în calitate de proprietari ai apartamentului închiriat au formulat prezenta cerere de evacuare în temeiul disp. art. 1034-1049 C. civ.

Deși pârâtul a susținut că reclamanții nu au interes în promovarea prezentei cereri , deoarece semnăturile ar aparține altor persoane, instanța a apreciat că aceștia au interes în cauză, motivat de faptul că au calitatea de proprietari și intenționează să vândă acest apartament. În concluzie, interesul fiind născut și actual, potrivit disp. art. 33 C. proc. civ., instanța a respins excepția lipsei de interes ca neîntemeiată .

În ceea ce privește excepția inadmisibilității acțiunii , instanța a reținut că potrivit disp. art. 1034 și urm. C. proc. civ.: „dacă locatarul sau ocupantul notificat refuză să evacueze imobilul locatorul sau proprietarul va solicita instanței să dispună , prin hotărâre executorie, evacuarea imediată a locatarului sau ocupantului din imobil, pentru lipsă de titlu.

Prin urmare, față de dispozițiile menționate mai sus, instanța a apreciat că cererea este admisibilă în principiu, motiv pentru care a respins excepția inadmisibilității cererii ca neîntemeiată.

Pe fondul cauzei, instanța a reținut că potrivit disp. art. 1038 C. proc. civ.: „Atunci când dreptul locatarului de a folosi un imobil s-a stins ca urmare a încetării locațiunii prin expirarea termenului, prin acțiunea locatorului, prin neplata chiriei sau a arenzii, precum și din orice altă cauză și locatorul dorește să intre în posesia imobilului, acesta va notifica locatarul, în scris, prin intermediul executorului judecătoresc, punându-i în vedere să elibereze și să-i predea liber imobilul, în termen de cel mult 30 de zile de la data comunicării notificării.

Din înscrisurile depuse la dosar a rezultat că pârâtul a fost notificat la data de 11.01.2018 prin intermediul executorului judecătoresc , să elibereze imobilul în termen de 30 zile de la primirea notificării, întrucât imobilul se vinde.

Conform clauzelor contractuale, respectiv art. 5 .1 lit. c) „contractul se reziliază în cazul vânzării imobilului, prin notificarea în scris, a chiriașului cu cel puțin 30 zile înainte de data încheierii contractului de vânzare-cumpărare”.

Instanța a reținut că reclamanții au încheiat cu o terță persoană un antecontract de vânzare-cumpărare pentru imobilul în litigiu, în care s-a stabilit că termen de finalizare a vânzării-cumpărării, data de 30.04.2018.

Instanța a apreciat că acest antecontract de vânzare-cumpărare face dovada deplina că reclamanții intenționează să vândă imobilul , astfel încât sunt incidente dispozițiile art. 5.1 lit. c) din contractul de închiriere, operând rezilierea contractului.

Întrucât în contractul de închiriere s-a stipulat că locatarul va fi notificat cu cel puțin 30 zile înainte de data încheierii contractului de vânzare-cumpărare, rezultă că notificarea privind evacuarea imobilului poate fi făcuta și la momentul încheierii antecontractului de vânzare-cumpărare, pentru ca acesta să afle de intenția locatorului de a vinde apartamentul.

Conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 15.01.2016 de BNPI – D. şi G., reclamantul A. este proprietarul imobilului – apartament situat în orașul Bușteni, jud. Prahova , întabulat în Cartea Funciara nr. x a localității Bușteni.

Față de împrejurarea că pârâtul nu justifică nici un titlu care să-l îndreptățească să ocupe imobilul în litigiu, văzând și dispozițiile art. 555 din C. civ., potrivit cărora, dreptul de proprietate este dreptul titularului de a poseda, folosi și dispune de un bun în mod absolut, exclusiv și perpetuu, în limitele stabilite de lege si având in vedere și disp. art. 1042 C. proc. civ. instanța a admis cererea de evacuare formulata de reclamanți .

A dispus evacuarea pârâtului din spațiul cu destinație de locuință situat în Bușteni.

În temeiul disp. art. 451-453 C. proc. civ. a obligat pârâtul sa plătească reclamantului cheltuieli de judecată reprezentând taxa de timbru și onorariu avocat conform chitanțelor depuse la dosar. 

Extras din Sentința civilă nr. 430 din 22.05.2018

Ai nevoie de Codul civil? Poți cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!

comentarii

Post-ul Studiu de caz – Încheierea unui antecontract de vânzare cumpărare și evacuare apare prima dată în .

]]>
https://legestart.ro/studiu-de-caz-incheierea-unui-antecontract-de-vanzare-cumparare-si-evacuare/feed/ 0
Proiect de lege pentru votul electronic – posibil și prin intermediul telefonului mobil https://legestart.ro/proiect-de-lege-pentru-votul-electronic-posibil-si-prin-intermediul-telefonului-mobil/ https://legestart.ro/proiect-de-lege-pentru-votul-electronic-posibil-si-prin-intermediul-telefonului-mobil/#comments Tue, 26 Mar 2019 06:48:10 +0000 https://legestart.ro/?p=90826 Un proiect de lege care prevede implementarea votului electronic la distanță pentru orice fel de alegeri, inclusive cele parlamentare, pentru ...

Post-ul Proiect de lege pentru votul electronic – posibil și prin intermediul telefonului mobil apare prima dată în .

]]>

Un proiect de lege care prevede implementarea votului electronic la distanță pentru orice fel de alegeri, inclusive cele parlamentare, pentru Senat și Camera Deputaților, a fost inițiat la Senat.

Actul normative se adresează în primul rând cetățenilor români din străinătate, peste 3 milioane, susțin inițiatorii, dar și celor din țară care nu se pot deplasa la vot, de exemplu persoane cu dizabilități.

Procedura de vot ar urma să fie folosită pentru alegeri europarlamentare, locale, prezidenţiale precum şi referendumurile naţionale sau locale și va fi implementată în trei etape, timp în care va deveni o alternativă a votului clasic, fără a-l exclude pe acesta. Prima etapă va fi una experimental, care se va desfăşura pe parcursul următoarelor trei scrutine naţionale consecutive.

Proiectul de lege mai arată că, prin implementarea votului electronic la distanţă, cetăţeanul va primi confirmarea că votul său a fost înregistrat în urna electronică, că a fost procesat şi mai ales că a fost numărat corect, fără vreo intervenţie externă ulterioară sau vreo eroare umană.

Noul act normativ prevede că sistemul de vot electronic se supune unui proces de verificare şi certificare de către Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi de către o organizaţie independentă din domeniul securităţii informatice, desemnată de către Autoritatea Electorală Permanentă prin licitaţie publică internaţională.

Art. 25 – Autoritatea Electorală Permanentă pune la dispoziția cetățenilor un portal de internet care conține un formular online unic pentru a aplica pentru certificat digital și pentru înscrierea în Registrul Electoral Electronic.

Art. 27 –

(1)    Validarea cererii prevăzute la art. 26, alin. (1) are loc în termen de cel mult șapte zile de la data înregistrării cererii.

(2)    După validarea cererii, atribuirea certificatelor digitale se face, în țară, de către Autoritatea Electorală, iar pentru cetățenii din străinătate de către Ministerul de Externe, prin misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României.

(3)    Ridicarea certificatelor digitale se face în persoană, pe baza unui document de identitate valabil, la oficiile celor două instituții.

(4)    Stocarea certificatului digital se poate face prin token fizic sau prin instalarea pe un terminal mobil al cetățeanului.

Conținutul buletinului de vot pe aplicația instalată va fi identic cu cel de pe hârtie, iar alegătorul va bifa căsuța/căsuțele dorite. După vot, sistemul electronic îi va transmite alegătorului, prin email sau sms, o confirmare că votul său a fost exercitat cu succes.

Dezbaterile asupra noului proiect de lege vor începe în următoarele săptămâni la Senat, primul for decizional.

 

comentarii

Post-ul Proiect de lege pentru votul electronic – posibil și prin intermediul telefonului mobil apare prima dată în .

]]>
https://legestart.ro/proiect-de-lege-pentru-votul-electronic-posibil-si-prin-intermediul-telefonului-mobil/feed/ 0
Proceduri mai suple pentru construirea autostrăzilor. https://legestart.ro/proceduri-mai-suple-pentru-construirea-autostrazilor/ https://legestart.ro/proceduri-mai-suple-pentru-construirea-autostrazilor/#comments Tue, 26 Mar 2019 06:42:18 +0000 https://legestart.ro/?p=90824 Ministerul Transporturilor a lansat în dezbatere publică un proiect de act normativ pentru accelerarea lucrărilor de infrastructură, care prevede emiterea imediată a ...

Post-ul Proceduri mai suple pentru construirea autostrăzilor. apare prima dată în .

]]>

Ministerul Transporturilor a lansat în dezbatere publică un proiect de act normativ pentru accelerarea lucrărilor de infrastructură, care prevede emiterea imediată a autorizaţiei de construire pentru lucrările de interes public, dar și modificări la procedurile de mediu şi la cele de contestaţii făcute de firmele participante la licitație.

În legătură cu exproprierile, pentru cauzele de utilitate publică, necesare realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, autorizaţia de construire pentru lucrări se va emite imediat. Documentațiile tehnico-economice corespunzătoare fiecărei faze de proiectare – expertiză tehnică, studiu de fezabilitate/documentaţie de avizare, vor fi elaborate şi aprobate pe parcursul sau la încheierea executării lucrărilor, cu respectarea avizelor şi acordurilor, precum şi a actului administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului. În acest caz autorizația va fi valabilă până la finalizarea executării lucrărilor pentru care a fost eliberată, respectiv până la încheierea procesului-verbal de recepţie finală.

În privința procedurilor de mediu, Ministerul Transporturilor propune ca marile proiecte de infrastructură să fie exceptate parţial sau chiar total de la prevederile Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului. De asemenea, MT mai propune ca autorităţile să reducă termenele pentru avizarea proiectelor de infrastructură de importanţă strategică. În cazurile privind regimul ariilor protejate, proiectele de infrastructură de interes național vor fi exceptate  de la interzicerea dezvoltării lor în cadrul ariilor naturale protejate sau în zonele tampon ale acestora.

Ministerul Transporturilor vrea să schimbe și procedura contestațiilor, mai exact se propun modificări ale Legii nr. 101/2016, printre care obligaţia autorităţii contractante de a încheia contractul cu ofertantul declarat câștigător, ulterior pronunțării unei soluții favorabile de menținere a rezultatului de către CNSC, chiar dacă împotriva respectivei hotărâri a fost introdusă calea de atac a plângerii, respectiv a recursului și cauza nu a fost soluționată în mod definitiv. Dacă hotărârea/decizia care a stat la baza încheierii contractului este ulterior desființată/modificată în cadrul căilor de atac, instanța poate dispune compensații după cum urmează:

a) pentru ofertantul declarat câștigător inițial, plata unei compensații de 30% din profitul nerealizat, asumat și stabilit de către ofertant prin propunerea financiară depusă, corespunzătoare activităților nerealizate; și/sau

b) pentru ofertantul declarat câștigător în urma reevaluării, plata unei compensații de 30% din profitul nerealizat, asumat și stabilit de ofertant prin propunerea financiară depusă, corespunzătoare activităților realizate în cadrul contractului de către contractantul inițial.

Pentru observațiile și propunerile pe marginea modificărilor cerute de Ministerul Transporturilor, data limită este 1 aprilie 2019, ulterior acestei date proiectul urmând a fi adoptat în Guvern.

Ai nevoie de Legea nr. 101/2016? Poți cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!

comentarii

Post-ul Proceduri mai suple pentru construirea autostrăzilor. apare prima dată în .

]]>
https://legestart.ro/proceduri-mai-suple-pentru-construirea-autostrazilor/feed/ 0
Dreptul la pensie şi comunicarea deciziei de pensionare către angajator https://legestart.ro/dreptul-la-pensie/ https://legestart.ro/dreptul-la-pensie/#comments Tue, 26 Mar 2019 06:31:59 +0000 https://legestart.ro/?p=90821 Cine, când și cum face comunicarea deciziei de pensionare către angajator, pentru a declanșa raportul juridic ...

Post-ul Dreptul la pensie şi comunicarea deciziei de pensionare către angajator apare prima dată în .

]]>

Cine, când și cum face comunicarea deciziei de pensionare către angajator, pentru a declanșa raportul juridic de încetare de drept a contractului individual de muncă? Angajatul, ca titular al deciziei de pensionare, are obligația de a o comunica sau nu angajatorului? Aceste întrebări au fost puse în motivarea unei recente excepții de neconstituționalitate pe care o sintetizăm în cele ce urmează. 

Prin Încheierea pronunțată de Tribunalul Cluj, a fost sesizată Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 56 alin. (1) lit. c) teza a doua din Legea nr. 53/2003Codul muncii, cu prilejul soluționării unei cauze având ca obiect constatarea nulității absolute a deciziei de încetare a contractului individual de muncă. 

Motivarea excepției de neconstituționalitate

- Autorul acesteia susține că dispozițiile art. 56 alin. (1) lit. c) teza a doua din Legea nr. 53/2003, care prevăd încetarea de drept a contractului individual de muncă la data comunicării deciziei de pensie în cazul pensiei de invaliditate de gradul III, pensiei anticipate parțiale, pensiei anticipate sau pensiei pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstei standard de pensionare, sunt neconstituționale. Astfel, arată că aceste dispoziții de lege încalcă drepturile și libertățile cetățenilor prevăzute de art. 1 alin. (3), art. 15 alin. (1) din Constituție, permit discriminarea persoanelor vârstnice, încalcă dreptul la muncă și condiționează restrângerea dreptului la pensie de restrângerea dreptului la muncă, încălcând art. 47 alin. (2) și art. 53 din Legea fundamentală.

- De asemenea, autorul arată că norma juridică nu este clară pentru că nu stabilește cine, când și cum face comunicarea deciziei de pensionare către angajator, pentru a declanșa raportul juridic de încetare de drept a contractului individual de muncă. Totodată, nu stabilește dacă angajatul, ca titular al deciziei de pensionare, are obligația de a o comunica sau nu angajatorului. Acest fapt ce duce la imposibilitatea înfăptuirii corecte a actului de justiție, încălcându-se art. 124 alin. (1) și (2) din Constituție.

- Totodată, autorul excepției susține că dispozițiile de lege criticate intervin într-un contract de muncă, dispunând încetarea acestuia, fără a ține cont de actul de voință al părților contractante.

- Autorul mai susține că angajatorul are la dispoziție alte norme juridice, prevăzute de Codul muncii, prin care să dispună încetarea contractului individual de muncă a unui angajat care nu dă randamentul necesar în muncă. Vârsta nu poate fi o cauză în acest sens, dacă angajatul este apt din punct de vedere medical și psihologic, corespunde din punctul de vedere al competenței profesionale și își realizează corespunzător sarcinile de serviciu, prevăzute în fișa postului.

- Tribunalul Cluj a apreciat că reducerea vârstei de pensionare constituie un drept justificat de condițiile grele de muncă în care beneficiarii și-au desfășurat activitatea. Așadar, în situația în care starea de sănătate îi permite unui persoane pensionate pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstei standard de pensionare, să lucreze în continuare, dreptul acesteia la muncă nu ar trebui îngrădit prin încetarea de drept a contractului individual de muncă. 

Obiectul excepției de neconstituționalitate

Potrivit încheierii de sesizare, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 56 alin. (1) lit. c) teza a doua din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, care au următoarea redactare:

- Art. 56 alin. (1) lit. c) teza a doua:

“(1) Contractul individual de muncă existent încetează de drept: [...]

c) la data îndeplinirii cumulative a condițiilor de vârstă standard și a stagiului minim de cotizare pentru pensionare; la data comunicării deciziei de pensie în cazul pensiei de invaliditate de gradul III, pensiei anticipate parțiale, pensiei anticipate, pensiei pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare; la data comunicării deciziei medicale asupra capacității de muncă în cazul invalidității de gradul I sau II.” 

Considerente CCR în temeiul cărora excepţia de neconstituţionalitate a fost respinsă, ca neîntemeiată

Din examinarea situației de fapt în care se află autorul excepției, Curtea a constatat că acesta se încadrează în ultima ipoteză a art. 56 alin. (1) lit. c) teza a II-a, respectiv cea referitoare la persoanele care beneficiază de pensie pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare.

Curtea a examinat, drept urmare, doar constituționalitatea dispozițiilor de lege în a cărei ipoteză se încadrează autorul excepției, respectiv doar a art. 56 alin. (1) lit. c) teza a II-a ultima ipoteză din Legea nr. 53/2003.

- Persoana în cauză se află în situația persoanelor care, potrivit dispozițiilor din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, beneficiază de acordarea pensiei pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei legale standard de pensionare. Astfel, dacă dispozițiile art. 53 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 263/2010 prevăd, ca normă generală, că “vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei”, dispozițiile art. 55 alin. (1) lit. a)-c) din aceeași lege dispun, ca excepție, că persoanele care au realizat stagii de cotizare în condiții deosebite, în grupa I de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în condiții speciale de muncă ori care au fost private de libertate, deportate în străinătate, după data de 23 august 1944, și/ori s-au aflat în prizonierat, în situația în care le-au fost stabilite drepturi privind vechimea în muncă, în condițiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a)-c) și la alin. (2) din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat, beneficiază de acordarea pensiei pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei legale de pensionare. Dispozițiile art. 56 alin. (1), art. 57 alin. (2), art. 58 și art. 59 din Legea nr. 263/2010 se referă, de asemenea, la situații în care pensia pentru limită de vârstă se acordă cu reducerea vârstei de pensionare, prevăzute de art. 53 alin. (1) teza întâi din același act normativ.

- Analizând aceste reglementări, Curtea reține că acordarea pensiei pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei de pensionare reprezintă un beneficiu acordat de legiuitor persoanelor care au lucrat în condiții solicitante sau periculoase, ce au avut drept efect o deteriorare mai accentuată a sănătății și capacității de muncă, ori care au lucrat în condiții defavorizante, ceea ce a presupus un efort sporit, așa cum sunt cei care au realizat un stagiu de cotizare în condiții de handicap sau nevăzătorii. Prin urmare, reducerea vârstei de pensionare are valoarea unei reglementări cu caracter compensatoriu.

- Dispozițiile Legii nr. 263/2010 reglementează doar condițiile în care asigurații pot obține dreptul la pensie și nu instituie o obligație a persoanelor de a se pensiona la împlinirea condițiilor legale de pensionare. Încetarea de drept a contractului de muncă la împlinirea condițiilor legale de pensionare este prevăzută însă în art. 56 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003. Reglementarea prevede însă trei teze distincte: prima teză se referă la încetarea contractului de muncă “la data îndeplinirii cumulative a condițiilor de vârstă standard și a stagiului minim de cotizare pentru pensionare”, în timp ce a doua și a treia teză stabilesc încetarea raportului de muncă “la data comunicării deciziei de pensie”, respectiv “la data comunicării deciziei medicale asupra capacității de muncă în cazul invalidității de gradul I sau II”.

- Doar în prima teză încetarea contractului de muncă are loc ope legis, ca urmare a îndeplinirii condițiilor de stagiu și vârstă legale de pensionare, în timp ce, în a doua teză, încetarea are loc ca urmare a exprimării opțiunii asiguratului pentru deschiderea anticipată a dreptului la pensie, în condițiile permise de lege. În aceste condiții este evident că derularea în continuare a raportului de muncă ar fi contrară voinței exprimate de cel care solicită deschiderea dreptului la pensie, astfel că încetarea de drept a contractului individual de muncă este justificată, fără a avea semnificația încălcării dreptului la muncă al salariatului.

- Cât privește critica vizând caracterul neclar și lipsit de previzibilitate al dispozițiilor art. 56 alin. (1) lit. c) teza a doua ultima ipoteză din Legea nr. 53/2003, întrucât nu detaliază procedura de comunicare a deciziei de pensionare, Curtea observă că reglementările referitoare la condițiile pentru acordarea dreptului la pensie și procedura de pensionare nu constituie obiectul Codului muncii, ci al unor acte normative distincte, așa cum este Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sau alte acte normative cu caracter special, vizând doar anumite categorii profesionale, așa cum este, spre exemplu, Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Prin urmare, pretinsa omisiune a reglementării, criticată de autorul excepției, nu privește cadrul reglementării supuse controlului de constituționalitate. 

Decizia nr. 840/2018 publicată în Monitorul Oficial nr. 224 din 22 martie 2019 (extrase).

Ai nevoie de Decizia nr. 840/2018? Poți cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!

comentarii

Post-ul Dreptul la pensie şi comunicarea deciziei de pensionare către angajator apare prima dată în .

]]>
https://legestart.ro/dreptul-la-pensie/feed/ 0
Cine sunt bugetarii care vor primi alte majorări salariale în 2019 https://legestart.ro/cine-sunt-bugetarii-care-vor-primi-alte-majorari-salariale-2019/ https://legestart.ro/cine-sunt-bugetarii-care-vor-primi-alte-majorari-salariale-2019/#comments Mon, 25 Mar 2019 08:53:57 +0000 https://legestart.ro/?p=90817 Camera Deputaților a adoptat, în calitate de cameră decizională, legea de aprobare a OUG 41/2018 prin care unele categorii de bugetari primesc majorări ...

Post-ul Cine sunt bugetarii care vor primi alte majorări salariale în 2019 apare prima dată în .

]]>

Camera Deputaților a adoptat, în calitate de cameră decizională, legea de aprobare a O.U.G. nr. 41/2018 prin care unele categorii de bugetari primesc majorări salariale. Aceste creșteri nu au fost prevăzute în bugetul de stat pe anul în curs. 

Actul normativ stabilește introducerea acordării, începând cu luna mai 2018, a indemnizației de hrană pentru personalul din universitățile de stat, dar şi scoaterea gărzilor din limitarea sporurilor la 30% pentru personalul din unitățile sanitare. De asemenea, se introduce posibilitatea de majorare a procentului care se aplică asupra sumei salariilor de bază, în vederea acordării sporurilor stabilite pentru fiecare unitate sanitară, astfel încât să se asigure limita minimă a sporurilor prevăzute în regulamentul aprobat.

În privința personalului didactic, se majorează veniturile salariale cu 20% pentru inspectorii şcolari generali adjuncți, inspectorii şcolari de specialitate şi inspectorii şcolari. Personalul didactic din învățământul special şi special integrat, precum şi din centrele judeţene de resurse şi de asistenţă educaţională, respectiv Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională şi din structurile coordonate, monitorizate şi evaluate de către acestea, beneficiază de o majorare cu 15% a salariului de bază. Pentru personalul didactic de predare din învățământ, sporul va fi de 10%, pentru suprasolicitare neuropsihică. 

În privința personalului de cercetare din unitățile clinice și medicale, „începând cu drepturile salariale aferente lunii următoare intrării în vigoare a prezentei legi, personalul de cercetare cu studii superioare din unităţile clinice, din institutele şi centrele medicale, care este confirmat în gradele profesionale corespunzătoare funcţiilor de la nr. crt. 1 – 13 ale lit. a.1, pct. 2, capitolul I, anexa nr. II la Legea nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază de salariul de bază prevăzut pentru unităţi clinice stabilit de lege pentru anul 2022. 

Actul normativ mai prevede că în situaţia în care, în urma promovării în funcţie, grad sau treaptă profesională ori a avansării în gradaţie, potrivit legii, rezultă un salariu de bază mai mic decât cel avut la data promovării sau avansării în gradaţie, se păstrează salariul de bază avut anterior promovării sau avansării în gradaţie. 

De asemenea, bugetarii din aparatul propriu al Ministerului Finanțelor şi Ministerului Muncii vor beneficia de majorarea salariilor de bază cu până la 25%, în baza criteriilor stabilite prin ordin de ministru. Sunt prevăzute majorări ale salariilor și pentru personalul de specialitate criminalistică din INEC – persoanele care ocupă funcţii de conducere beneficiază de majorarea salariului de bază cu 10%, iar persoanele care ocupă funcţii de execuţie beneficiază de majorarea salariului de bază cu 5%. 

Legea adoptată de plenul Camerei Deputaților va merge la promulgare la președintele Klaus Iohannis.

Ai nevoie de O.U.G. nr. 41/2018? Poți cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!

comentarii

Post-ul Cine sunt bugetarii care vor primi alte majorări salariale în 2019 apare prima dată în .

]]>
https://legestart.ro/cine-sunt-bugetarii-care-vor-primi-alte-majorari-salariale-2019/feed/ 0
Modificări privind Metodologia de calcul al contribuțiilor și taxelor datorate la Fondul pentru mediu https://legestart.ro/modificari-privind-metodologia-de-calcul-al-contributiilor-si-taxelor-datorate-la-fondul-pentru-mediu/ https://legestart.ro/modificari-privind-metodologia-de-calcul-al-contributiilor-si-taxelor-datorate-la-fondul-pentru-mediu/#comments Mon, 25 Mar 2019 07:45:50 +0000 https://legestart.ro/?p=90811 Metodologia de calcul al contribuțiilor și taxelor datorate la Fondul pentru mediu ...

Post-ul Modificări privind Metodologia de calcul al contribuțiilor și taxelor datorate la Fondul pentru mediu apare prima dată în .

]]>
Metodologia de calcul al contribuțiilor și taxelor datorate la Fondul pentru mediu („Metodologia”)

Ordinul nr. 149/2019 privind modificarea și completarea anexei la Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 578/2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contribuțiilor și taxelor datorate la Fondul pentru mediu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 156 din 27 februarie 2019 („Ordinul nr. 149/2019”).

Actul normativ a intrat în vigoare la data publicării.

Acest act normativ urmărește transpunerea și detalierea modificărilor aduse OUG nr. 196/2005[1] și Legii nr. 249/2015[2] prin OUG nr. 74/2008[3]Legea nr. 131/2009[4], precum și transpunerea anumitor modificări aduse OUG nr. 196/2005 prin Legea 143/2018[5].

Principalele modificări / completări legislative sunt prezentate în cele ce urmează.

1.              Contribuția pentru economia circulară

Ordinul nr. 149/2019 introduce conceptul de contribuție pentru economia circulară impus prin art. 9, alin. (1), lit. c) din O.U.G. nr. 196/2005 în sarcina proprietarilor sau, după caz, administratorilor de depozite pentru deșeurile municipale, deșeurile din construcții și desființări, destinate a fi eliminate prin depozitare („Contribuția Circulară”)[6]. Potrivit Anexei nr. 2 din O.U.G. nr. 196/2005, cuantumul acesteia este de 30 lei/tonă în anul 2019 și 80 lei/tonă începând cu anul 2020. Totodată, actul normativ aduce o serie de precizări, după cum urmează:

  • contravaloarea Contribuției Circulare se suportă de către persoana fizică sau persoana juridică ce încredințează pentru eliminare finală deșeurile anterior menționate;
  • Contribuția Circulară este datorată pentru deșeurile municipale și deșeurile din construcții și desființări, „inclusiv cele stocate temporar”, încredințate în vederea eliminării finale prin depozitare;
  • Contribuția Circulară nu este datorată pentru cantitățile de deșeuri municipale și deșeurile din construcții și desființări care au fost „transferate din depozitele temporare de deșeuri municipale către depozitele pentru eliminare finală”;
  • modalitatea de stabilire a bazei de calcul a Contribuției Circulare pentru situația în care, în cadrul depozitului, există o stație autorizată pentru deșeurile încredințate pentru operația de sortare;
  • unitățile administrativ-teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, respectiv asociațiile de dezvoltare intercomunitară, au obligația să includă Contribuția Circulară în tarifele pentru gestionarea deșeurilor, în limita cantităților de deșeuri municipale destinate a fi eliminate prin depozitare corespunzătoare indicatorilor de performanță prevăzuți în Legea nr. 211/2011[7], precum și să stabilească în sarcina operatorilor de salubrizare suportarea Contribuției Circulare pentru cantitățile de deșeuri municipale depozitate care depășesc cantitățile corespunzătoare indicatorilor de performanță prevăzuți în contracte.

2.                Contribuția de 2 lei/kg reglementată de art. 9, alin. (1), lit. d) din O.U.G. nr. 196/2005 pentru deșeurile de ambalaje

În această materie, au fost introduse o serie de prevederi, care transpun modificările semnificative din Legea nr. 249/2015[8] privind:

  • categoriile de operatori economici prevăzuți în art. 16 alin. (1), lit. a) din Legea nr. 249/2015 cărora le revine obligația de declarare și plată la Fondul pentru Mediu a contribuției de 2 lei/kg prevăzută de art. 9, alin. (1), lit. d) din O.U.G. nr. 196/2005;
  • dreptul operatorilor economici anterior menționați de a realiza îndeplinirea obligațiilor privind răspunderea extinsă a producătorului:
    • în mod individual, prin gestionarea propriilor ambalaje introduse pe piața națională; și/sau
    • prin intermediul unei organizații care implementează obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorului („OTR”);
  • obligația corelativă a operatorilor economici și a OTR-urilor de a implementa  obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorului pe tip de material şi pe tip de ambalaj, primar, secundar şi pentru transport;
  • categoriile de ambalaje pentru care trebuie asigurată răspunderea extinsă. În acest sens, secțiunea 8 din Ordinul nr. 149/2019 detaliază categoriile de ambalaje prevăzute de art. 16, alin. (7) din Legea nr. 249/2015.

De asemenea, în scopul implementării modificărilor privind ambalajele reutilizabile aduse Legii nr. 249/2015, se prevăd și următoarele obligații:

  • obligația de înregistrare în evidențele contabile în conturi de stocuri distincte, la o valoare justă, a ambalajelor reutilizabile „care se returnează furnizorilor interni și externi”;
  • obligația de înregistrare în evidențele contabile a valorii garanției bănești stabilite prin art. 10, alin. (2) din Legea nr. 249/2015 de 0,5 lei/ambalaj pentru ambalajele primare reutilizabile, cu volume cuprinse între 0,1 l și 3 l, utilizate pentru produse destinate consumului populației, începând cu data de 31 martie 2019.

În contextul noului act normativ, sunt prevăzute și o serie de prevederi noi, precum:

  • definirea noțiunii de „cantitate de deșeuri de ambalaje încredințate spre valorificare prin reciclare” drept „greutatea deșeurilor de ambalaje care intră în operația de reciclare în care acestea sunt reprelucrate în produse, materiale sau substanțe”;
  • obligația asigurării evidenței gestiunii deșeurilor de ambalaje de operatorii economici cu respectarea prevederilor Deciziei 2000/532/CE[9]. În forma anterioară a Metodologiei se prevedea obligativitatea evidenței prin raportare la prevederilor art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase;
  • detalierea noțiunii de „introducere pe piață” în cadrul Anexei nr. 1 privind:

o   persoanele care pot efectua operațiuni de introducere pe piață;

o   cazurile în care se poate considera că anumite produse au fost sau nu introduse pe piață. Cu titlu exemplificativ, se prevede faptul că produsele fabricate pentru un operator economic care își aplică denumirea, marca sau un alt semn distinctiv pe produs, în scopul introducerii pe piață și/sau al punerii în funcțiune în România în numele său, se consideră a fi introduse pe piața națională de către acesta[10].

3.                Contribuția de 2 lei/kg reglementată de art. 9, alin. (1), lit. v) din O.U.G. nr. 196/2005 pentru deșeurile de ambalaje gestionate de OTR-uri

Cu privire la aceste OTR-uri, în scopul implementării modificărilor aduse Legii nr. 249/2015 se indică în mod explicit următoarele:

  • OTR-urile sunt reprezentate de organizațiile care vor fi autorizate de către comisia constituită potrivit Legii nr. 211/2011[11] pe tip de material și pe tip de ambalaj primar, secundar și pentru transport (art. 67 din Metodologie);
  • OTR-urile au obligația de a întocmi situații lunare și anuale în mod distinct, atât pentru ambalaje primare, respectiv secundare și terțiare, cât și pentru deșeurile valorificate.

Suplimentar, Ordinul nr. 149/2019 definește noțiunea de „cantitate de deșeuri de ambalaje încredințate spre valorificare prin reciclare” în mod identic celei prezentate în secțiunea 2 de mai sus, și totodată, stipulează faptul că se aplică noțiunea de introducere pe piață menționată mai sus și în cazul contribuției în discuție.

4.               Contribuția reglementată de art. 9, alin. (1), lit. w) din O.U.G. nr. 196/2005 pentru echipamentele electrice și electronice („EEE”)

În această privință, Ordinul nr. 149/2019 transpune termenele prorogate cu 2 ani indicate în art. 9, alin. (1), lit. w), pct. 1 și 2 din OUG 196/2005 (așa cum a fost acesta modificat prin Legea nr. 143/2018) în funcție de care se stabilește plata contribuțiilor datorate de operatorii economici pentru EEE introduse pe piață, după cum urmează:

  • pentru perioada 1 ianuarie 2017 - 31 decembrie 2019 (termen prorogat cu 2 ani) se aplică contribuția anuală prevăzută la lit. w), pct. 1; și
  • începând cu 1 ianuarie 2020 (termen prorogat cu 2 ani) se va aplica contribuția anuală prevăzută la lit. w), pct.2.

Totodată, se prevede prorogarea termenului de la care trebuie îndeplinite obligațiile indicate în art. 80 din Metodologie de operatorii economici care introduc pe piața națională EEE în cazul în care aceștia decid îndeplinirea obligațiile anuale de colectare prin transferarea responsabilității către o organizație colectivă conform prevederilor art. 25, alin. (6), lit. b) din OG nr. 5/2005[12] (începând cu 1 ianuarie 2020 - termen prorogat cu doi ani).

5.             Contribuția reglementată de art. 9, alin. (1), lit. x) din OUG nr. 196/2005 pentru baterii și acumulatori portabili

Sub aspectul contribuției de mai sus, Ordinul nr. 149/2019 transpune termenele prorogate cu 2 ani indicate în art. 9, alin. (1), lit. x), pct. 1 și 2 din OUG nr. 196/2005 (așa cum a fost acesta modificat prin Legea nr. 143/2018), în funcție de care se stabilește plata contribuțiilor datorate de operatorii economici pentru bateriile și acumulatori portabili introduse pe piață, după cum urmează:

  • pentru perioada 1 ianuarie 2017 - 31 decembrie 2019 (termen prorogat cu 2 ani) se aplică contribuția anuală prevăzută la lit. x), pct. 1, și
  • începând cu 1 ianuarie 2020 (termen prorogat cu 2 ani) se va aplica contribuția anuală prevăzută la lit. x), pct. 2.

Ca urmare a aplicării termenelor de mai sus, au fost prorogate în mod similar și termenele pentru îndeplinirea obligațiilor operatorii economici pentru gestionarea bateriilor și acumulatori portabili introduși pe piață (de ex., declarațiile și situațiile lunare privind cantitățile introduse pe piață și colectate):

  • pentru perioada 1 ianuarie 2017 - 31 decembrie 2019 (termen prorogat cu 2 ani) se aplică obligațiile indicate la art. 84 din Metodologie; și
  • începând cu 1 ianuarie 2020 (termen prorogat cu 2 ani) se vor aplica obligațiile indicate la art. 87 din Metodologie.

Totodată, se prevede prorogarea termenului de la care trebuie îndeplinite obligațiile indicate în art. 90 din Metodologie de operatorii economici care introduc pe piața națională baterii și acumulatori portabili în cazul în care aceștia decid îndeplinirea obligațiile anuale de colectare prin transferarea responsabilității către o organizație colectivă conform prevederilor art. 7, alin. (7) din H.G. nr. 1132/2008[13] (începând cu data de 1 ianuarie 2020 - termen prorogat cu doi ani).

 6.             Contribuția reglementată de art. 9, alin. (1), lit. y) din OUG nr. 196/2005 pentru EEE, precum și baterii și acumulatori portabili

Ordinul nr. 149/2019 transpune termenul prorogat cu 1 an indicat în art. 9, alin. (1), lit. y), din O.U.G. nr. 196/2005 (așa cum a fost acesta modificat prin Legea nr. 143/2018) care instituie, începând cu data de 1 ianuarie 2020, contribuția datorată de:

  • organizațiile colective care au preluat răspunderea de gestionare a deșeurilor de EEE conform prevederilor art. 25, alin. (6), lit. b) din O.G. nr. 5/2005; și
  • organizațiile colective care au preluat răspunderea de gestionare a deșeurilor de baterii și acumulatori portabili conform prevederilor art. 7, alin. (7) din H.G. nr. 1132/2008.

În egală măsură, noul termen este transpus și pentru obligațiile de declarare și plată aferente acestor organizații colective detaliate în art. 96, lit. c)-d) din Metodologie.

7.              Modificări pentru asigurarea uniformității terminologice

Pentru asigurarea unei interpretări unitare în raport de nouă formă a Legii nr. 294/2015 și a Legii nr. 211/2011, Ordinul nr. 149/2019:

  • redefinește noțiunile de „deșeu de ambalaj”, „introducere pe piața națională a unui produs” și include definiția „a face disponibil pe piața națională” - prin raportare la definițiile din noua Anexa 1 a Legii nr. 294/2015;
  • redefinește noțiunea de „reciclare” prin raportare la definiția din Legea nr. 211/2011 (modificată prin O.U.G. nr. 74/2018);
  • înlocuiește noțiunea de „sistem de depozit” cu „sistem garanție – returnare” (cu menținerea definiției anterioare).

În același scop privind unitatea de interpretare, a fost transpusă modificarea terminologică adusă art. 9, lit. d) și v) din OUG nr. 195/2006 prin Legea nr. 143/2018 în sensul stabilirii contribuției de 2 lei/kg datorate de operatorii economici, respectiv OTR, ca diferență dintre:

  • cantităţile de deşeuri de ambalaje corespunzătoare obiectivelor anuale de valorificare; și
  • cantităţile de deşeuri de ambalaje „încredinţate spre valorificare” (în forma anterioară Legii nr. 143/2018 erau avute în vedere cantitățile „efectiv valorificate”).

 Comisia de supraveghere a răspunderii extinse a producătorilor („Comisia”)

Ordinul nr. 64/2019 pentru aprobarea structurii specifice și a regulamentului de funcționare a Comisie de supraveghere a răspunderii extinse a producătorilor a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 28 februarie 2019 (“Ordinul nr. 64/2019”). Actul normativ a intrat în vigoare la data publicării.

Ordinul nr. 64/2019 a fost emis ca urmare a modificărilor aduse art. 12 din Legea nr. 211/2011 și art. 16 din Legea nr. 249/2015 de OUG nr. 74/2018 care prevăd autorizarea și supravegherea implementării îndeplinirii în mod colectiv a obligațiilor privind răspunderea extinsă a producătorului prin intermediul unei comisii dedicate ce va fi stabilită prin ordin.

Potrivit acestui act normativ, Comisia se înființează în cadrul Ministerului Mediului și are ca atribuții principale:

  • autorizarea, avizarea anuală, retragerea dreptului de operare a organizațiilor care implementează obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorului potrivit actului normativ aplicabil fluxului de deșeuri specific (a OTR-uilor);
  • asigurarea cadrului adecvat necesar supravegherii organizațiilor care implementează obligațiile privind schemele de răspundere extinsă a producătorilor, în vederea funcționării eficiente a acestora; și
  • solicitarea oricăror informații și/ sau documente cu relevanță pentru modul în care organizațiile care implementează obligațiile privind schemele de răspundere extinsă a producătorilor își desfășoară activitatea autorizată.

În plus, Ordinul nr. 64/2019 detaliază modalitatea de convocare și desfășurare a ședințelor Comisiei, exprimarea voturilor, condițiile privind conținutul adreselor și oricăror alte documente ce pot fi transmise de către Comisie către solicitanți sau alte autorități. De asemenea, se detaliază modalitatea de gestionare a dosarelor de autorizare și avizare anuală de către secretariatul comisiei și de Comisie.

 Autor:

Ciprian Dragomir

Partener


[1] Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu.

[2] Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și deșeurilor de ambalaje.

[3] Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, a Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deșeurilor de ambalaje și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu.

[4] Legea nr. 31/2019 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, a Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu.

[5] Legea nr. 143/2018 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 48/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu.

[6] Obligația a fost instituită prin OUG nr. 74/2018 și modificată ulterior prin Legea nr. 31/2019.

[7] Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor.

[8] Modificările au fost aduse Legii nr. 249/2015 prin OUG nr. 74/2018, și după caz prin Legea nr. 31/2019.

[9]  Decizia 2000/532/CE de înlocuire a Deciziei 94/3/CE de stabilire a unei liste de deșeuri în temeiul articolului 1 litera (a) din Directiva 75/442/CEE a Consiliului privind deșeurile și a Directivei 94/904/CE a Consiliului de stabilire a unei liste de deșeuri periculoase în temeiul articolului 1 alineatul (4) din Directiva 91/689/CEE a Consiliului privind deșeurile periculoase.

[10] O prevedere similară era menționată anterior în cadrul Anexei 1, lit. z) din Legea nr. 249/2015.

[11] Regulamentul de funcționare al acestei comisii este detaliat în secțiunea II de mai jos.

[12] Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deșeurile de echipamente electrice şi electronice.

[13] Hotărârea Guvernului nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deșeurilor de baterii şi acumulatori.

Ai nevoie de Ordinul nr. 149/2019? Poți cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!

comentarii

Post-ul Modificări privind Metodologia de calcul al contribuțiilor și taxelor datorate la Fondul pentru mediu apare prima dată în .

]]>
https://legestart.ro/modificari-privind-metodologia-de-calcul-al-contributiilor-si-taxelor-datorate-la-fondul-pentru-mediu/feed/ 0
ÎCCJ: Suntem în prezența infracțiunii de mărturie mincinoasă sau a celei de favorizare a făptuitorului? https://legestart.ro/iccj-suntem-prezenta-infractiunii-de-marturie-mincinoasa-sau-celei-de-favorizare-faptuitorului/ https://legestart.ro/iccj-suntem-prezenta-infractiunii-de-marturie-mincinoasa-sau-celei-de-favorizare-faptuitorului/#comments Mon, 25 Mar 2019 06:59:33 +0000 https://legestart.ro/?p=90809 Într-un articol anterior semnalam pronunțarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a Deciziei nr. 1 din 14.01.2019, decizie prin care instanța supremă a stabilit, printr-un recurs în ...

Post-ul ÎCCJ: Suntem în prezența infracțiunii de mărturie mincinoasă sau a celei de favorizare a făptuitorului? apare prima dată în .

]]>

Într-un articol anterior semnalam pronunțarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a Deciziei nr. 1 din 14.01.2019, decizie prin care instanța supremă a stabilit, printr-un recurs în interesul legii, că: 

Fapta unei persoane audiată ca martor, de a face afirmaţii mincinoase sau de a nu spune tot ce ştie în legătură cu faptele sau împrejurările esenţiale cu privire la care a fost întrebată, întruneşte numai elementele de tipicitate ale infracţiunii de mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 273 alin. (1) din Codul penal”. 

Având în vedere că decizia amintită a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 187 din 08.03.2019, iar, potrivit art. 474 alin. (4) din Codul de procedură penală, dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanţe de la data publicării deciziilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în Monitorul Oficial al României, Partea I (adică în acest caz de la data de 08.03.2019), în articolul de față ne-am propus să prezentăm cum s-a ajuns de către instanța supremă să pronunțe decizia mai sus amintită. 

De ce a decis procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție să formuleze recursul respectiv în interesul legii? 

Recursul în interesul legii mai sus menționat s-a impus a fi formulat având în vedere că problema de drept ce a format obiectul recursului respectiv fusese soluţionată diferit de către instanţele judecătoreşti, constatându-se existenţa mai multor orientări jurisprudenţiale divergente.

Într-o primă orientare a practicii s-a considerat că fapta martorului care face declarații mincinoase sau nu spune tot ce știe, sub prestare de jurământ, întrunește doar elementele de tipicitate ale infracțiunii de mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 273 alin. (1) din Codul penal[1].

Într-o a doua orientare a practicii, instanțele de judecată au stabilit că ajutorul care constituie obiectul material al infracțiunii de favorizare a făptuitorului, atunci când reprezintă o acțiune care realizează conținutul unei alte infracțiuni, se poate reține concursul formal, în condițiile art. 38 alin. (2) din Codul penal.

Ca urmare a verificării jurisprudenței naționale, judecătorul – raportor a identificat chiar și o a treia orientare a practicii, cea în care s-a considerat că fapta martorului care face declarații mincinoase sau nu spune tot ce știe, sub prestare de jurământ, întrunește doar elementele de tipicitate ale infracțiunii de favorizare a făptuitorului prevăzută de dispozițiile art. 269 alin. (1) din Codul penal[2]

Cum a motivat – în esență- instanța supremă decizia mai sus amintită – Decizia nr. 1 din 14.01.2019 ?

Față de multitudinea de hotărâri judecătorești definitive, invocate în sesizarea de recurs în interesul legii (…), instanța supremă a constatat că problema de drept ce a fost soluționată diferit de instanțele de judecată (existând la nivelul instanțelor practică judiciară neunitară în acest sens) și asupra căreia ÎCCJ a fost chemată să se pronunțe prin intermediul mecanismului de unificare a practicii a posteriori a recursului în interesul legii se referă la încadrarea juridică a faptei unei persoane audiate ca martor de a face afirmații mincinoase sau de a nu spune tot ce știe în legătură cu faptele sau împrejurările esențiale cu privire la care a fost întrebată în dispozițiile art. 273 alin. (1) din Codul penal (mărturie mincinoasă) sau în dispozițiile art. 273 alin. (1) din Codul penal în concurs formal cu art. 269 alin. (1) din Codul penal (favorizarea făptuitorului), cu aplicarea art. 38 alin. (2) din același cod.

Astfel, ÎCCJ – Completul competent să judece recursul în interesul legii a constatat că în analiza acestei chestiuni de drept se impun a fi avute în vedere deopotrivă aspectele teoretice și practice legate de tipicitatea infracțiunilor de mărturie mincinoasă prevăzută de art. 273 alin. (1) din Codul penal și, respectiv, de favorizare a făptuitorului prevăzută de art. 269 alin. (1) din Codul penal.

Potrivit dispozițiilor art. 269 din Codul penal, favorizarea făptuitorului constă în ajutorul dat făptuitorului în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsuri privative de libertate.

Obiectul juridic general al infracțiunii de favorizare a făptuitorului îl constituie relațiile sociale a căror ocrotire este asigurată prin apărarea activității de înfăptuire a justiției. Această infracțiune are și un obiect juridic special constituit din relațiile sociale a căror existență este ocrotită împotriva acțiunilor de imixtiune a terților în actul de justiție penală sau în exercitarea până la capăt a dreptului statului de a pedepsi.

Subiectul activ al infracțiunii de favorizare a făptuitorului poate fi orice persoană, cu excepția celui care a săvârșit infracțiunea sau a participat la săvârșirea infracțiunii la care se referă favorizarea, autofavorizarea nefiind incriminată.

Favorizarea are caracterul de incriminare generală, dar subsidiară, ajutorul dat unui făptuitor primind calificarea de favorizare numai atunci când alte dispoziții de lege nu incriminează ipoteze speciale de favorizare (Vintilă Dongoroz, Explicații teoretice ale Codului penal român, Partea specială, vol. IV, Editura Academiei Române, București, 1972, p. 214, ultimul alineat).

Mărturia mincinoasă este incriminată prin dispozițiile art. 273 din Codul penal și constă în fapta martorului care, într-o cauză penală, civilă sau în orice altă procedură în care se ascultă martori, face afirmații mincinoase ori nu spune tot ce știe în legătură cu faptele și împrejurările esențiale cu privire la care este întrebat.

Obiectul juridic general constă în relațiile sociale referitoare la înfăptuirea justiției, relații care presupun sinceritate din partea celor ascultați ca martori în orice procedură în care se ascultă martori. Obiectul juridic special al infracțiunii constă în acele relații sociale a căror existență este asigurată prin apărarea activității de înfăptuire a justiției împotriva faptelor de natură să împiedice sau să zădărnicească aflarea adevărului de către organele judiciare.

Subiectul activ este calificat prin calitatea de martor, calitate pe care o au “numai persoanele ce au o sarcină judiciară (…) care decurge din existența unui raport special în care aceste persoane se găsesc față de organul judiciar” (Vintilă Dongoroz, Explicații teoretice ale Codului penal român. Partea specială. vol. IV, Ediția a II-a, Editura Academiei Române, Editura All Beck, București, 2003, p. 157). Tot în ceea ce privește sfera de cuprindere a calității de martor, în doctrină s-a arătat că “declarațiile neadevărate făcute de o persoană care nu are calitatea de martor (…) nu îndeplinesc condițiile de tipicitate” (Sergiu Bogdan, Doris Alina Șerban, Drept penal. Partea specială. Infracțiuni contra persoanei și contra înfăptuirii justiției, Editura Universul Juridic, București, 2017, p. 339).

Concluziile sunt în sensul că infracțiunea de favorizare a făptuitorului are caracterul de incriminare generală, neputându-se reține un concurs ideal de infracțiuni în ipoteza unei pretinse declarații mincinoase între infracțiunea de favorizare a făptuitorului și infracțiunea de mărturie mincinoasă, aceasta din urmă având caracterul unei norme speciale, astfel că se aplică principiul specialia generalibus derogant.

Favorizarea are caracterul de incriminare generală, dar subsidiară, între infracțiunile de favorizare a făptuitorului și cea de mărturie mincinoasă existând un raport de subsidiaritate de tipul infracțiune generală – infracțiune specială, astfel că presupusul ajutor dat de către inculpatul X nu poate primi calificarea juridică de favorizare a făptuitorului, câtă vreme legiuitorul, prin dispozițiile Codului penal, a incriminat o ipoteză specială de favorizare, în cazul nostru, cea de mărturie mincinoasă.

Infracțiunea de favorizare a făptuitorului nu poate fi reținută decât atunci când nu există alte incriminări speciale ale favorizării, cum este și mărturia mincinoasă. În cazul infracțiunilor contra înfăptuirii justiției care prin specificul lor se pot prezenta ca formă aparte de favorizare, ele își păstrează autonomia și nu pot da naștere unui concurs de infracțiuni doar pentru că, în urma efectelor produse, au împiedicat sau îngreunat cercetările într-o cauză penală.

Ca aspect juridic general, favorizarea făptuitorului nu poate fi calificată ca o normă generală față de orice altă incriminare din Codul penal sau din legislația specială, prin urmare, în ipoteze în care fapta comisă întrunește și elementele constitutive ale unei infracțiuni care aduce atingere altor valori sociale, de pildă, ale unei infracțiuni de serviciu sau de corupție, aceasta va fi reținută în concurs cu infracțiunea de favorizare a făptuitorului.

De altfel, aceasta este opinia unanim acceptată în doctrină – V. Dongoroz, citat supra, Sergiu Bogdan, Doris Alina Șerban, Drept penal. Partea specială. Infracțiuni contra persoanei și contra înfăptuirii justiției, Editura Universul Juridic, București, 2017, p. 321, M. Udroiu, Drept penal. Partea specială. Noul Cod penal, Editura C.H. Beck, București, 2014 sau M. Udroiu, Drept penal. Partea specială, Editura C.H. Beck, București, 2018, V. Dobrinoiu, N. Neagu, Drept penal. Partea specială, Editura Universul Juridic, București, 2014, cât și majoritară, în practica judiciară.

Prin urmare, din perspectiva celor expuse, în raport cu interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor din conținutul normelor legale ce definesc infracțiunile de mărturie mincinoasă și de favorizarea făptuitorului, Completul pentru judecarea recursului în interesul legii a stabilit că fapta unei persoane audiate ca martor de a face afirmații mincinoase sau de a nu spune tot ce știe în legătură cu faptele sau împrejurările esențiale cu privire la care a fost întrebată întrunește numai elementele de tipicitate ale infracțiunii de mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 273 alin. (1) din Codul penal (…).



[1]    Art. 273 din Codul penal – Mărturia mincinoasă

      (1) Fapta martorului care, într-o cauză penală, civilă sau în orice altă procedură în care se ascultă martori, face afirmații mincinoase ori nu spune tot ce știe în legătură cu faptele sau împrejurările esențiale cu privire la care este întrebat se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

      (2) Mărturia mincinoasă săvârșită:

      a) de un martor cu identitate protejată ori aflat în Programul de protecție a martorilor;

      b) de un investigator sub acoperire;

      c) de o persoană care întocmește un raport de expertiză ori de un interpret;

      d) în legătură cu o faptă pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață ori închisoarea de 10 ani sau mai mare se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.

      (3) Autorul nu se pedepsește dacă își retrage mărturia, în cauzele penale înainte de reținere, arestare sau de punerea în mișcare a acțiunii penale ori în alte cauze înainte de a se fi pronunțat o hotărâre sau de a se fi dat o altă soluție, ca urmare a mărturiei mincinoase.

[2]    Art. 269 din Codul penal – Favorizarea făptuitorului

      (1) Ajutorul dat făptuitorului în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsuri privative de libertate se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.

      (2) Pedeapsa aplicată favorizatorului nu poate fi mai mare decât pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta săvârșită de autor.

      (3) Favorizarea săvârșită de un membru de familie nu se pedepsește.

Ai nevoie de O.U.G. nr. 34/2008? Poți cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!

comentarii

Post-ul ÎCCJ: Suntem în prezența infracțiunii de mărturie mincinoasă sau a celei de favorizare a făptuitorului? apare prima dată în .

]]>
https://legestart.ro/iccj-suntem-prezenta-infractiunii-de-marturie-mincinoasa-sau-celei-de-favorizare-faptuitorului/feed/ 0