https://legestart.ro Legislatie gratuita, modificari legislative, articole, stiri Fri, 09 Nov 2018 08:43:55 +0000 ro-RO hourly 1 http://wordpress.org/?v=3.7.5 Antreprenorii vor avea un registru național de franciză. Ce reguli a modificat Guvernul https://legestart.ro/antreprenorii-vor-avea-un-registru-national-de-franciza-ce-reguli-modificat-guvernul/ https://legestart.ro/antreprenorii-vor-avea-un-registru-national-de-franciza-ce-reguli-modificat-guvernul/#comments Fri, 09 Nov 2018 08:42:25 +0000 https://legestart.ro/?p=89815 România va avea Registrul național de franciză, o unitate-pilot care va asigura cea mai ușoară cale de aplicare în practică “a rețetei de succes a ...

Post-ul Antreprenorii vor avea un registru național de franciză. Ce reguli a modificat Guvernul apare prima dată în .

]]>

România va avea Registrul național de franciză, o unitate-pilot care va asigura cea mai ușoară cale de aplicare în practică “a rețetei de succes a francizorului, de a testa sistemul de franciză și infrastructura acestuia”, conform unui proiect de lege de modificare şi completarea Ordonanței Guvernului nr. 52/1997 privind regimul juridic al francizei, adoptat în ședința din 24 octombrie de Guvern.

În nota de fundamentare a proiectului se arată că unii antreprenori nu au testat conceptele, vânzarea acestora făcându-se fără niciun fel de experiență în domeniu, astfel că “au apărut numeroase afaceri, etichetate drept francize, care au oferit modele neverificate și lipsite de viabilitate. Așa se face că, după o perioadă relativ redusă de la înființare, companii românești, din diverse domenii, dar mai ales din zona de imobiliare și brokeraj bancar, au pus bazele unor rețele nesustenabile, generând falimente pentru sute de francizați, care au cumpărat, în cel mai bun caz, iluzii deșarte”.

Unitatea pilot se va asigura că francizorul va pune la dispoziția beneficiarului, francizatul, toate informațiile pentru rentabilizarea conceptului de afaceri, pentru minimum un an:

La articolul 2, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins: 

„Alin. (2) Francizorul furnizează viitorului francizat informaţii care îi permit acestuia să participe, în deplină cunoștință de cauză, la derularea contractului de franciză.

Alin. (3) Francizorul furnizează potențialului francizat un document de dezvăluire de informații, care trebuie să conțină date specifice, referitoare la:

a) istoricul și experiența francizorului;

b) amănunte privind identitatea managementului francizei;

c) istoricul de litigii al francizorului și al conducerii acestuia;

d) suma inițială pe care trebuie să o investească francizatul;

e) obligațiile reciproce ale părților;

f) copii ale rezultatului financiar al francizorului din ultimul an;

g) deținerea informațiilor cu privire la unitatea-pilot.”

Registrul național de franciză va avea fișe și dosare complete cu fiecare franciză, astfel că orice beneficiar va avea posibilitatea de a afla toate informațiile necesare, verificate în prealabil de către Asociația Română de Franciză.

„Art. 3 – Ȋn termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Asociația Română de Franciză, asociație de utilitate publică, va înființa Registrul Național de Franciză în care se vor înregistra, la cerere, informațiile furnizate de către francizori prin documentul de dezvăluire de informații. Francizorii au posibilitatea de a înregistra în mod gratuit documentul de dezvăluire de informații în Registrul Național de Franciză”.

Sursa: Secretariatul Guvernului

Ai nevoie de O.G. nr. 52/1997? Poți cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!
comentarii


Post-ul Antreprenorii vor avea un registru național de franciză. Ce reguli a modificat Guvernul apare prima dată în .

]]>
https://legestart.ro/antreprenorii-vor-avea-un-registru-national-de-franciza-ce-reguli-modificat-guvernul/feed/ 0
Imaginile surprinse șoferi în trafic, probe pentru poliția rutieră https://legestart.ro/imaginile-surprinse-soferi-trafic-probe-pentru-politia-rutiera/ https://legestart.ro/imaginile-surprinse-soferi-trafic-probe-pentru-politia-rutiera/#comments Fri, 09 Nov 2018 08:25:46 +0000 https://legestart.ro/?p=89809 Imaginile surprinse cu telefonul mobil sau cu camera instalată pe bordul mașinii ar putea deveni probe pentru ...

Post-ul Imaginile surprinse șoferi în trafic, probe pentru poliția rutieră apare prima dată în .

]]>

Imaginile surprinse cu telefonul mobil sau cu camera instalată pe bordul mașinii ar putea deveni probe pentru poliția rutieră, conform unui proiect legislativ inițiat de un deputat USR. 

El susține că multe accidente rutiere ar putea fi rezolvate mai ușor dacă astfel de imagini ar fi mijloace alternative legale pentru poliția rutieră: “Se impune actualizarea şi modificarea Codului Rutier în sensul în care constatarea contravențiilor să se poată face şi cu ajutorul înregistrărilor de pe mijloacele tehnice video aparținând participanților la trafic, chiar dacă aceste mijloace nu sunt certificate, cu condiția ca proba video sa fie însoțită de declarația participantului la trafic care o furnizează, că înregistrarea video este reală şi autentică”.

De asemenea, în expunerea de motive a proiectului se argumentează că legea trebuie să fie în concordanță cu evoluțiile tehnologice, mai ales că din ce în ce mai mulți șoferi folosesc cameră de bord, plus că inițiativa ar crește gradul de civism al șoferilor.

Poliția ar putea folosi aceste imagini dacă acestea conțin elemente de identificare a mașinii, a datei, orei și locului, precum și o sesizare din partea persoanei care a realizat filmarea. 

Printre modificările ce se aduc prin acest proiect legislativ la Ordonanța de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, menționăm:

La articolul 6, după punctul 20 se introduce un nou punct, punctul 201, cu următorul cuprins:

„201 Mijloc tehnic video – dispozitiv folosit de participantul la trafic, chiar dacă nu este certificat, omologat şi verificat metrologic, care produce o înregistrare tehnică video, prin intermediul căreia se atestă desfăşurarea unui eveniment, şi cu ajutorul căreia se probează încălcări ale unor reguli de circulație, altele decât cele referitoare la nerespectarea vitezei maxime admise.”

După alineatul (2) al articolului 109, se introduce un nou alineat, alin. (21), cu următorul cuprins:

„(21) Constatarea contravențiilor se poate face şi cu ajutorul unor mijloace tehnice video folosite de participanții la trafic, dacă acestea permit stabilirea certă a numărului de înmatriculare, culorii, mărcii şi modelului vehiculului implicat în săvârșirea contravenției, precum şi a datei, orei şi locului săvârșirii contravenției, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției.”

După alineatul (3) al articolului 109, se introduce un nou alineat, alin. (31), cu următorul cuprins:

„(31) În cazurile prevăzute la alin. (21), procesul-verbal se poate încheia şi în lipsa contravenientului, după stabilirea identității conducătorului de vehicul; pentru constatarea contravenției este necesară şi declarația participantului la trafic asupra faptelor ce constituie obiectul contravenției şi asupra autenticității și veridicității înregistrării tehnice video furnizate, precum şi confirmarea faptelor de către martori, dacă există, menționându-se acestea în procesul-verbal de constatare a contravenției.“

Proiectul legislativ va sta în dezbatere publică în această lună, apoi va intra la votul senatorilor și ulterior, în comisiile de specialitate din Camera Deputaților și  în plen, pentru votul final.

Sursa: Camera Deputaților

Ai nevoie de O.U.G. nr. 195/2002? Poți cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!
comentarii

Post-ul Imaginile surprinse șoferi în trafic, probe pentru poliția rutieră apare prima dată în .

]]>
https://legestart.ro/imaginile-surprinse-soferi-trafic-probe-pentru-politia-rutiera/feed/ 0
Drepturi pentru concediu neefectuat https://legestart.ro/drepturi-pentru-concediu-neefectuat/ https://legestart.ro/drepturi-pentru-concediu-neefectuat/#comments Fri, 09 Nov 2018 08:06:42 +0000 https://legestart.ro/?p=89807 Vă prezentăm, succinct, interpretări asupra reglementărilor europene privind dreptul la indemnizaţie pentru concediu anual neefectuat în cazul în care nu a fost ...

Post-ul Drepturi pentru concediu neefectuat apare prima dată în .

]]>

Vă prezentăm, succinct, interpretări asupra reglementărilor europene privind dreptul la indemnizaţie pentru concediu anual neefectuat în cazul în care nu a fost formulată o cerere de concediu de către lucrător înainte de încetarea raportului de muncă. 

În speţa de mai jos, avem soluţia dată de Curtea de Justiţie a UE ca răspuns la o întrebare preliminară, din partea instanţei naţionale germane de trimitere, cerere care a fost formulată în cadrul unui litigiu între Max‑Planck‑Gesellschaft zur Förderung der Wissenschaften eV (denumită în continuare „Max‑Planck”), pe de o parte, și domnul Tetsuji Shimizu, unul dintre foștii săi angajați, pe de altă parte, în legătură cu refuzul Max‑Planck de a‑i plăti acestuia o indemnizație financiară pentru concediul anual plătit neefectuat înainte de încetarea raportului lor de muncă.

Cererea de decizie preliminară privește interpretarea articolului 7 din Directiva nr. 88/2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru, precum și a articolului 31 alineatul (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”).

Hotărârea CJUE este recentă, din 6 noiembrie 2018 şi a fost dată în cauza C‑684/16, în procedura

MaxPlanckGesellschaft zur Förderung der Wissenschaften eV împotriva Tetsuji Shimizu. 

În ce constă litigul în cauză

- În perioada 1 august 2001-31 decembrie 2013, domnul Shimizu a fost angajat de Max‑Planck în temeiul mai multor contracte pe durată determinată. Raportul de muncă dintre cele două părți era supus dispozițiilor BUrlG și ale Contractului colectiv de muncă aplicabil funcționarilor publici.

- Prin scrisoarea din 23 octombrie 2013, Max‑Planck l‑a invitat pe domnul Shimizu să își efectueze concediul înainte de încetarea raportului de muncă, fără să îi impună însă perioade de efectuare pe care să le fi stabilit. Domnul Shimizu a efectuat două zile de concediu, la 15 noiembrie și, respectiv, la 2 decembrie 2013.

-  După ce a solicitat Max‑Planck fără succes, prin scrisoarea din 23 decembrie 2013, plata unei indemnizații de 11 979 de euro pentru 51 de zile de concediu anual neefectuate aferente anilor 2012 și 2013, domnul Shimizu a introdus o acțiune în vederea obligării Max‑Planck la plata în cauză.

-  Întrucât această acțiune a fost admisă atât în primă instanță, cât și în apel, Max‑Planck a sesizat cu recurs instanța de trimitere, Curtea Federală pentru Litigii de Muncă, Germania.

-  Această instanță arată că dreptul la concediu anual plătit în discuție în litigiul principal s‑a stins, în temeiul reglementărilor naţionale germane, întrucât nu a fost exercitat în cursul anului pentru care s‑a acordat concediul. Astfel, dreptul lucrătorului la concediul care nu a fost efectuat în cursul anului pentru care a fost acordat se stinge, în principiu, la sfârșitul anului respectiv, cu excepția cazului în care sunt îndeplinite condițiile de reportare prevăzute la această dispoziție. Așadar, dacă lucrătorul a avut posibilitatea să efectueze concediul în cursul anului pentru care a fost acordat, dreptul său la concediu anual plătit se stinge la sfârșitul anului respectiv. Din cauza stingerii dreptului menționat, acesta nu ar mai putea fi transformat într‑un drept la o indemnizație. Situația nu ar fi diferită decât în cazul în care, în pofida unei cereri de concediu a lucrătorului formulată în timp util către angajatorul său, acesta din urmă i‑a refuzat efectuarea concediului în cauză. În schimb, reglementarea naţională nu ar putea fi interpretată în sensul că angajatorul ar fi obligat să îl constrângă pe lucrător să își efectueze concediul anual plătit.

- Instanța de trimitere consideră că jurisprudența Curții nu permite să se determine dacă o reglementare națională cu efectele descrise la punctul precedent este sau nu este conformă cu articolul 7 din Directiva 2003/88 și cu articolul 31 alineatul (2) din cartă, doctrina rămânând, la rândul său, divizată în această privință. În special, s‑ar pune problema dacă angajatorul este obligat, în temeiul articolului 7 alineatul (1) din Directiva nr. 88/2003, să stabilească unilateral perioada concediului de odihnă sau dacă Hotărârea din 12 iunie 2014, Bollacke (C‑118/13), trebuie interpretată în sensul că dreptul la concediu anual plătit nu se poate stinge la sfârșitul anului de referință sau al perioadei de report, chiar dacă lucrătorul a fost în măsură să exercite acest drept.

- Pe de altă parte, instanța menționată arată că Max‑Planck este o organizație fără scop lucrativ de drept privat care, deși este, desigur, finanțată preponderent din fonduri publice, nu dispune însă de puteri exorbitante în raport cu normele aplicabile în relațiile dintre particulari, astfel încât ar trebui considerată ca fiind un particular. În aceste condiții, ar reveni de asemenea Curții sarcina de a preciza dacă articolul 7 din Directiva nr. 88/2003 sau articolul 31 alineatul (2) din cartă beneficiază de un eventual efect direct în raporturile dintre particulari.

- În aceste condiții, Curtea Federală pentru Litigii de Muncă a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare:

„1) Articolul 7 din Directiva [2003/88] sau articolul 31 alineatul (2) din [cartă] se opun unei reglementări naționale precum articolul 7 din [BUrlG], care prevede, ca modalitate de exercitare a dreptului la concediul de odihnă, obligația lucrătorului de a solicita efectuarea acestuia, exprimându‑și preferințele în privința perioadei în care îl va efectua, pentru ca la sfârșitul perioadei de referință dreptul la concediu să nu se stingă fără nicio compensație, și care nu obligă angajatorul să stabilească în mod unilateral și obligatoriu pentru lucrător perioada de efectuare a concediului în cadrul perioadei de referință?

2) În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare:

Situația este aceeași și în cazul raportului de muncă dintre două persoane de drept privat?” 

Soluţia CJUE

Răspunzând la întrebările ce i-au fost adresate, Curtea a dat următoarea interpretare:

1) Articolul 7 din Directiva nr. 88/2003 și articolul 31 alineatul (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretate în sensul că se opun unei reglementări naționale precum cea în discuție în litigiul principal, în temeiul căreia, în cazul în care lucrătorul nu a solicitat să își exercite dreptul la concediu anual plătit în perioada de referință în cauză, acest lucrător își pierde la sfârșitul acestei perioade – în mod automat și fără verificarea prealabilă a aspectului dacă acestuia i s‑a oferit efectiv de către angajator, în special printr‑o informare corespunzătoare din partea acestuia din urmă, posibilitatea de a‑și exercita acest drept – zilele de concediu anual plătit dobândite în temeiul dispozițiilor menționate pentru perioada respectivă, precum și, în mod corelativ, dreptul la o indemnizație financiară pentru concediul anual plătit neefectuat în cazul încetării raportului de muncă. Revine, în această privință, instanței de trimitere sarcina de a verifica, luând în considerare dreptul intern în ansamblul său și aplicând metodele de interpretare recunoscute de acesta, dacă poate ajunge la o interpretare a acestui drept de natură să garanteze deplina efectivitate a dreptului Uniunii.

2) În cazul imposibilității de a interpreta o reglementare națională precum cea în discuție în litigiul principal astfel încât să se asigure conformitatea cu articolul 7 din Directiva nr. 88/2003 și cu articolul 31 alineatul (2) din Carta drepturilor fundamentale, rezultă din această ultimă dispoziție că instanța națională sesizată cu un litigiu între un lucrător și fostul său angajator care are calitatea de particular trebuie să lase neaplicată reglementarea națională respectivă și să se asigure că, în ipoteza în care acest angajator nu poate stabili că a dat dovadă de deplina diligență necesară pentru ca lucrătorul să aibă efectiv posibilitatea de a‑și efectua concediul anual plătit la care avea dreptul în temeiul dreptului Uniunii, respectivul lucrător nu poate fi privat nici de dreptul său dobândit la un asemenea concediu anual plătit, nici, în mod corelativ și în cazul încetării raportului de muncă, de indemnizația financiară pentru concediul neefectuat a cărei plată este, în acest caz, direct în sarcina angajatorului în cauză. 

Consideraţiile Curţii cu privire la întrebările preliminare

Reluăm câteva din consideraţiile avute în vedere de CJUE pentru a da soluţia de mai sus.

- Refuzul fostului angajator al domnului Shimizu de a‑i plăti o indemnizație financiară pentru concediul anual plătit neefectuat înainte de încetarea raportului de muncă se bazează pe o normă de drept național în temeiul căreia dreptul la concediu se stinge, în principiu, nu ca urmare a încetării raportului de muncă menționat, ca atare, ci ca urmare a faptului că lucrătorul nu a solicitat, în cursul acestui raport de muncă, să efectueze concediul respectiv în perioada de referință la care se raporta.

- Problema care se ridică în speță este în esență aceea dacă, la data la care raportul de muncă în discuție în litigiul principal a luat sfârșit, domnul Shimizu mai avea sau nu un drept la concediu anual plătit susceptibil să se transforme în indemnizație financiară ca urmare a încetării raportului de muncă.

- Întrebarea menționată privește astfel, în primul rând, interpretarea articolului 7 alineatul (1) din Directiva nr. 88/2003 și urmărește să se stabilească dacă această dispoziție se opune posibilității ca menținerea dreptului la concediu anual plătit neefectuat la sfârșitul unei perioade de referință să fie subordonată condiției ca lucrătorul să fi solicitat să își exercite acest drept în perioada menționată și ca pierderea sa să fie declarată în cazul lipsei unei astfel de cereri, fără ca angajatorul să fie obligat să stabilească în mod unilateral și obligatoriu pentru lucrător perioada de efectuare a concediului în cadrul perioadei de referință.

-  Cutea a precizat în special că articolul 7 alineatul (1) din Directivă nu se opune, în principiu, unei reglementări naționale care prevede modalități de exercitare a dreptului la concediu anual plătit acordat în mod expres de această directivă care includ chiar pierderea dreptului menționat la sfârșitul unei perioade de referință sau al unei perioade de report, cu condiția însă ca lucrătorul al cărui drept la concediu anual plătit s‑a pierdut să fi avut în mod efectiv posibilitatea de a exercita dreptul conferit de directiva respectivă.

- Or, o reglementare națională ca cea germană în speţă, care prevede că, la stabilirea perioadelor de concediu, trebuie să se țină seama de preferințele lucrătorului, cu excepția cazului în care există motive imperative legate de interesele întreprinderii sau de preferințele altor lucrători care au întâietate din motive sociale, sau că concediul trebuie, ca regulă generală, să fie efectuat în cursul anului de referință, ține de domeniul modalităților de exercitare a dreptului la concediu anual plătit, în sensul articolului 7 alineatul (1) din Directiva nr. 88/2003 și al jurisprudenței Curții.

- O reglementare de acest tip face parte dintre normele și procedurile de drept național aplicabile pentru stabilirea concediilor lucrătorilor care urmăresc să țină seama de diferitele interese în cauză.

- Cu toate acestea, este necesar să se asigure faptul că aplicarea unor asemenea norme naționale nu poate conduce la stingerea dreptului la concediu anual plătit dobândit de lucrător, în condițiile în care acesta din urmă nu ar fi avut în mod efectiv posibilitatea de a‑și exercita dreptul menționat.

comentarii

Post-ul Drepturi pentru concediu neefectuat apare prima dată în .

]]>
https://legestart.ro/drepturi-pentru-concediu-neefectuat/feed/ 0
Noul Cod de Conduită al băncilor: Reducerea datoriilor în cazurile sociale https://legestart.ro/noul-cod-de-conduita-al-bancilor-reducerea-datoriilor-cazurile-sociale/ https://legestart.ro/noul-cod-de-conduita-al-bancilor-reducerea-datoriilor-cazurile-sociale/#comments Thu, 08 Nov 2018 08:10:40 +0000 https://legestart.ro/?p=89803 Băncile vor adopta noul Cod de Conduită, document care conține principiile eticii bancare în raport cu clienții, și care a fost publicat în ...

Post-ul Noul Cod de Conduită al băncilor: Reducerea datoriilor în cazurile sociale apare prima dată în .

]]>

Băncile vor adopta noul Cod de Conduită, document care conține principiile eticii bancare în raport cu clienții, și care a fost publicat în data de 5 noiembrie 2018 de Asociația Română a Băncilor.

Codul revizuiește principiile emise în 2009 și aduce și noutăți, mai ales în ceea ce  privește protecția consumatorilor aflați în situații de dificultate financiară, cazuri sociale și alte asemenea situații.

Capitolul “Principii de bune practici bancare și de conduită a băncilor în relația cu debitorii consumatori confruntați cu situații de dificultate de plată ori reprezentând un caz social” prevede atât măsuri de prevenție, pentru identificarea din timp a cazurilor cu risc de a ajunge în dificultate financiară, cât și soluțiile care pot fi aplicate atunci când cazul social este în curs. Sunt catalogate drept “dificultăți de plată” cazurile în care debitorii ajung la o situație financiară depreciată semnificativ față de momentul încheierii contractului de credit și nu dispun de active suficiente prin a căror valorificare să poată asigura rambursarea creditului fără a surveni deteriorarea severă a condițiilor de viață. O asemenea deteriorare poate fi generată, de exemplu, de pierderea locului de muncă, de diminuarea semnificativă a veniturilor și/sau creșterea simultană a obligațiilor de plată aferente creditelor (inclusiv din cauza fluctuației cursului valutar, ratei dobânzii etc.). 

Pentru a putea fi ajutat, consumatorul care se află într-o situație de dificultate trebuie să anunțe banca de modificarea situației sale financiare. Toate informațiile sau soluțiile identificate de bancă trebuie explicate debitorului cât mai clar, pentru identificarea celei mai bune căi de a stopa situația de dificultate. 

2.2.2.1. analiza unei palete cât mai largi de opțiuni pentru sprijinirea Debitorului, ținând cont de particularitățile Cazului social și de circumstanțele concrete în care Debitorul se găsește;

2.2.2.2. aplicarea unor soluții, conforme cu dispozițiile legale, viabile și adecvate Debitorului, putând fi avute în vedere fie una sau mai multe dintre măsurile prevăzute la pct. 2.1.2.2 de mai sus, sau aplicarea unor măsuri excepționale, cum ar fi stoparea/ renunțarea la calcularea unor costuri aferente creditului sau chiar reducerea datoriei

Pentru clienții băncilor aflați în dificultate dar care nu sunt însă cazuri sociale, soluțiile prevăzute sunt:

-          prelungirea duratei contractului de credit;

-          schimbarea tipului contractului de credit;

-          modificarea datelor de scadență ale obligațiilor de plată ale Debitorului;

-          amânarea, totală sau parțială, pentru o anumită perioadă de timp, a obligațiilor de plată ale Debitorului;

-          ajustarea, pentru o anumită perioadă de timp, a structurii de costuri a contractului de credit;

-          modificarea nivelului și/sau tipului ratei de dobândă;

-          modificarea valutei contractului în moneda în care Debitorul își realizează veniturile, utilizând cursul de schimb valutar de la data realizării modificării;

-          consolidarea mai multor contracte de credit;

-          acordarea dreptului de vânzare a bunului imobil ipotecat direct de către Debitor (vânzare voluntară), urmată de rambursarea anticipată, totală sau parțială a creditului garantat cu respectivul bun, utilizând integral – însă în limita valorii totale a sumelor datorate Băncii – fondurile obținute în urma procesului de valorificare a garanției. 

Instituțiile sau angajații băncilor care nu vor respecta principiile Codului de Conduită vor intra în discuția Juriului de Onoare al Asociației Române a Băncilor, care va lua măsurile necesare fiecărui caz în parte.

Sursa: ARB.ro

comentarii

Post-ul Noul Cod de Conduită al băncilor: Reducerea datoriilor în cazurile sociale apare prima dată în .

]]>
https://legestart.ro/noul-cod-de-conduita-al-bancilor-reducerea-datoriilor-cazurile-sociale/feed/ 0
Din nou despre neconstituționalitatea prevederilor din Codul Penal și Codul de Procedură Civilă https://legestart.ro/din-nou-despre-neconstitutionalitatea-prevederilor-din-codul-penal-si-codul-de-procedura-civila/ https://legestart.ro/din-nou-despre-neconstitutionalitatea-prevederilor-din-codul-penal-si-codul-de-procedura-civila/#comments Thu, 08 Nov 2018 07:46:24 +0000 https://legestart.ro/?p=89800 Potrivit unui comunicat de presă postat pe site-ul oficial al Curţii Constituţionale-CCR (www.ccr.ro) în data de 25.10.2018, “Curtea Constituţională ...

Post-ul Din nou despre neconstituționalitatea prevederilor din Codul Penal și Codul de Procedură Civilă apare prima dată în .

]]>

Potrivit unui comunicat de presă postat pe site-ul oficial al Curţii Constituţionale-CCR (www.ccr.ro) în data de 25.10.2018, “Curtea Constituţională … cu majoritate  de voturi, a admis excepţiile de neconstituţionalitate și a constatat că: 

Soluţia legislativă cuprinsă în art. 595 alin. (1) din Codul de procedură penală, care nu prevede şi decizia Curţii Constituţionale prin care se constată neconstituţionalitatea unei norme de incriminare ca un caz de înlăturare sau modificare a pedepsei/măsurii educative, este neconstituţională. 

Soluţia legislativă cuprinsă în art. 4 din Codul penal, care nu asimilează efectele unei decizii a Curţii Constituţionale prin care se constată neconstituţionalitatea unei norme de incriminare cu o lege penală de dezincriminare, este neconstituţională. 

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și instanțelor care au sesizat CCR, respectiv Curtea de Apel Bucureşti – Secţia I penală şi Tribunalul Ilfov – Secţia penală. 

Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Plenul Curții CCR vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I. 

Care este conţinutul textelor de lege analizate de CCR? 

Art. 595 alin. (1) din Codul de procedură penală: „(1) Când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare sau a hotărârii prin care s-a aplicat o măsură educativă intervine o lege ce nu mai prevede ca infracţiune fapta pentru care s-a pronunţat condamnarea ori o lege care prevede o pedeapsă sau o măsură educativă mai uşoară decât cea care se execută ori urmează a se executa, instanţa ia măsuri pentru aducerea la îndeplinire, după caz, a dispoziţiilor art. 4 şi 6 din Codul penal art. 4 şi 6 din Codul penal[1].” 

Art. 4 din Codul penal: „Legea penală nu se aplică faptelor săvârşite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă. În acest caz, executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a măsurilor de siguranţă, pronunţate în baza legii vechi, precum şi toate consecinţele penale ale hotărârilor judecătoreşti privitoare la aceste fapte încetează prin intrarea în vigoare a legii noi.” 

Ce efecte produce Decizia CCR din data de 25.10.2018 mai sus amintită?

În condiţiile declarării ca neconstituţionale a prevederilor art. 595 alin. (1) din Codul de procedură penală și art. 4 din Codul penal, se impune şi constatarea efectelor deciziei CCR în urma admiterii  respectivelor excepţii de neconstituţionalitate.

Potrivit art. 147 alin. (1) din Constituţie, „Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept”.

De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 147 alin. (4) din Constituţie: Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.” 

Concluzionând, ce trebuie să înţeleagă cititorul urmare a pronunţării Deciziei respective?

În intervalul de la data pronunţării deciziei CCR (25.10.2018) până la data publicării deciziei respective în Monitorul Oficial al României trebuie respectate încă prevederile art. 595 alin. (1) din Codul de procedură penală și art. 4 din Codul penal.

De la data publicării deciziei respective în Monitorul Oficial al României, aceasta este general obligatorie şi are putere numai pentru viitor.

Un interval de 45 de zile de la data publicării respectivei decizii a CCR în Monitorul Oficial al României dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale, în speţă prevederile art. 595 alin. (1) din Codul de procedură penală și art. 4 din Codul penal, sunt suspendate de drept, ceea ce înseamnă practic că ele nu mai sunt aplicabile. Tot în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, pot pune de acord prevederile neconstituţionale- în speță  prevederile art. 595 alin. (1) din Codul de procedură penală și art.4 din Codul penal,  cu dispoziţiile Constituţiei.

După intervalul de 45 de zile de la data publicării respectivei decizii a CCR în Monitorul Oficial al României dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale, în speţă prevederile art. 595 alin. (1) din Codul de procedură penală și art. 4 din Codul penal, îşi încetează efectele juridice dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu au pus de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei.



[1]    Art. 6 din Codul penal: (1) Când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim.

      (2) Dacă după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare la detențiune pe viață și până la executarea ei a intervenit o lege care prevede pentru aceeași faptă numai pedeapsa închisorii, pedeapsa detențiunii pe viață se înlocuiește cu maximul închisorii prevăzut pentru acea infracțiune.

      (3) Dacă legea nouă prevede în locul pedepsei închisorii numai amenda, pedeapsa aplicată se înlocuiește cu amenda, fără a se putea depăși maximul special prevăzut în legea nouă. Ținându-se seama de partea executată din pedeapsa închisorii, se poate înlătura în totul sau în parte executarea amenzii.

      (4) Măsurile educative neexecutate și neprevăzute în legea nouă nu se mai execută, iar cele care au corespondent în legea nouă se execută în conținutul și limitele prevăzute de aceasta, dacă este mai favorabilă.

      (5) Când legea nouă este mai favorabilă în condițiile alin. (1) – (4), pedepsele complementare și măsurile de siguranță neexecutate și neprevăzute în legea nouă nu se mai execută, iar cele care au corespondent în legea nouă se execută în conținutul și limitele prevăzute de aceasta.

      (6) Dacă legea nouă este mai favorabilă numai sub aspectul pedepselor complementare sau măsurilor de siguranță, acestea se execută în conținutul și limitele prevăzute de legea nouă.

      (7) Când o dispoziție din legea nouă se referă la pedepse definitiv aplicate, se ține seama, în cazul pedepselor executate până la data intrării în vigoare a acesteia, de pedeapsa redusă sau înlocuită potrivit dispozițiilor alin. (1) – (6).

Ai nevoie de Codul penal sau de Codul de procedură penală? Poți cumpăra actele la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI  sau de AICI!
comentarii

Post-ul Din nou despre neconstituționalitatea prevederilor din Codul Penal și Codul de Procedură Civilă apare prima dată în .

]]>
https://legestart.ro/din-nou-despre-neconstitutionalitatea-prevederilor-din-codul-penal-si-codul-de-procedura-civila/feed/ 0
Prescripția debitelor către asociația de proprietari https://legestart.ro/prescriptia-debitelor-catre-asociatia-de-proprietari/ https://legestart.ro/prescriptia-debitelor-catre-asociatia-de-proprietari/#comments Thu, 08 Nov 2018 07:28:37 +0000 https://legestart.ro/?p=89797 Începând cu data de 28 septembrie 2018 a intrat în vigoare o nouă lege a asociaţiilor de proprietari, respectiv „Legea nr. 196 din 20 iulie 2018 privind ...

Post-ul Prescripția debitelor către asociația de proprietari apare prima dată în .

]]>
Începând cu data de 28 septembrie 2018 a intrat în vigoare o nouă lege a asociaţiilor de proprietari, respectiv „Legea nr. 196 din 20 iulie 2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi administrarea condominiilor”.

Pentru milioane de cetăţeni, membrii ai asociaţiilor de proprietari, şi pentru toate asociaţiile de proprietari din România este foarte important de cunoscut termenul de prescripție în aplicarea Legii nr. 196/2018 și data de la care acesta începe să curgă.

În stabilirea termenului de prescripție în aplicarea Legii nr. 196/2018 și al datei de la care acesta începe să curgă trebuie avute în vedere următoarele aspecte:

1. Prin Legea nr. 196/2018 se prevede (sublinierile ne aparţin):

„Art. 77. (1) Asociaţia de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalităţi pentru orice sumă cu titlu de restanţă, afişată pe lista de plată. Penalităţile nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere şi se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile de la termenul scadent pentru plată, fără ca suma penalităţilor să poată depăşi suma la care s-au aplicat.[…]”.

2. Prin „Legea nr. 287/2009 privind Codul civil”, publicată în Monitorul Oficial  nr. 511 din 24 iulie 2009, în vigoare începând cu 1 octombrie 2011, se prevede:

„Art. 2517. Termenul general de 3 ani

    Termenul prescripţiei este de 3 ani, dacă legea nu prevede un alt termen.”.

3. Lista de plată a asociaţiei de proprietari care se afişează lună de lună în scara blocului are regimul juridic de „notificare de plată”, de „înştiinţare de plată” pentru fiecare locatar care are datorii către asociaţie.

4. Prescripţia (ca şi calculul penalităţilor) se aplică numai pentru sumele cu titlu de restanţă, afişate pe lista de plată.

5. Prescripţia (ca şi calculul penalităţilor) se aplică numai după o perioadă de 30 de zile de la termenul scadent pentru plată.

6. Termenul scadent reprezintă data până la care o persoană poate să-şi plătească debitul curent (suma datorată), fără să i se calculeze, şi fără să i se perceapă penalităţi.

Altfel spus, termenul scadent reprezintă ultima zi de plată a debitului până la care nu se calculează şi nu se datorează penalităţi.

Debitul (suma de plată) înscris în lista de plată, în primele 30 de zile de la afişare, este „debitul curent”, care nu are caracter de „debit restant”, fapt pentru care, pentru acesta (1) nu se calculează şi nu se datorează penalităţi, şi (2) nu se ia în calculul perioadei de prescripţie.

7. Termenul de achitare a cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari, afişate pe lista lunară de plată, este de maximum 30 de zile calendaristice de la data afişării listei de plată. Scadența, în fiecare lună, pentru achitarea cheltuielile de întreținere încep să curgă la 30 de zile de la data afișării listei (lunare).

8. Deci, în ceea ce privește termenul de prescripție în aplicarea Legii nr. 196/2018 și al datei de la care acesta începe să curgă, apreciez că termenul de prescripție este de 3 ani și începe să curgă de la data scadenței pentru fiecare luna in parte, care este la 30 de zile de la data afișării fiecărei liste lunare.

9. Termenul de prescripţie a datoriilor către asociaţia de proprietari (1) se calculează distinct pentru fiecare lună în parte, şi (2) se prescriu distinct pentru fiecare lună în parte.

10. Datoriile la întreţinere sunt cu executare succesivă, deci pentru fiecare plată curge câte un termen de prescripţie de 3 ani.

11. După expirarea termenului de prescripţie de 3 ani asociaţia de proprietari nu mai poate pretinde executarea datoriei restante.

12. Prescripţia începe să curgă de la data de la care fiecare membru asociaţiei de proprietari a cunoscut, sau trebuia să cunoască, data de la care s-a afişat obligaţia sa de plată, care este înscrisă, distinct în fiecare lună, în LISTA DE PLATĂ a asociaţiei de proprietari care se afişează, lună de lună, în scara blocului, LISTA DE PLATĂ care are regimul juridic de „notificare de plată”, de „înştiinţare de plată” pentru fiecare locatar care are datorii către asociaţie.

Această problemă fiind deosebit de importantă consider că se impun următoarele precizări.

Prin „Legea nr. 287/2009 privind Codul civil” se prevede(sublinierile ne aparţin):

„Capitolul III. Cursul prescripţiei extinctive.

Secţiunea 1. Începutul prescripţiei extinctive.

Art. 2523. Regula generală.

Prescripţia începe să curgă de la data când titularul dreptului la acţiune a cunoscut sau, după împrejurări, trebuia să cunoască naşterea lui.

Art. 2524

Dreptul la acţiunea în executarea obligaţiilor de a da sau de a face

(1) Dacă prin lege nu se prevede altfel, în cazul obligaţiilor contractuale de a da sau de a face prescripţia începe să curgă de la data când obligaţia devine exigibilă şi debitorul trebuia astfel s-o execute.

(2) În cazul în care dreptul este afectat de un termen suspensiv, prescripţia începe să curgă de la împlinirea termenului sau, după caz, de la data renunţării la beneficiul termenului stabilit exclusiv în favoarea creditorului.

(3) Dacă dreptul este afectat de o condiţie suspensivă, prescripţia începe să curgă de la data când s-a îndeplinit condiţia.”.

Potrivit art. 2523 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, prescripţia începe să curgă de la data când fiecare membru al unei asociaţiei de proprietari a cunoscut, sau trebuia să cunoască, obligaţia sa de plată înscrisă, distinct în fiecare lună, în LISTA DE PLATĂ a asociaţiei de proprietari care se afişează lună de lună în scara blocului, LISTA DE PLATĂ care are regimul juridic de „notificare de plată”, de „înştiinţare de plată” pentru fiecare locatar care are datorii către asociaţie.

În drept există principiul conform căruia „nimeni nu se poate scuza, invocând necunoaşterea legii” („nemo censetur ignorare legem”).

Din art. 2523 al Legii nr. 287/2009 privind Codul civil rezultă că fiecare membru al unei asociaţiei de proprietari are obligaţia să cunoască obligaţia sa de plată înscrisă în LISTA DE PLATĂ a asociaţiei de proprietari, care se afişează lună de lună în scara blocului.

În cazul în care ar fi admisă invocarea necunoaşterii obligaţiei din LISTA DE PLATĂ s-ar ajunge la o stare de adevărat haos şi în aplicarea Legii nr. 196/2018.

Deci, nimeni, indiferent de motiv, nu se poate scuza că nu a cunoscut care îi sunt obligaţiile de plată către asociaţia de proprietari.

Ca urmare, perioada de prescripţie începe să se calculeze cu prima zi după expirarea celor 30 de zile calendaristice de la data afişării listei de plată.

Spre exemplu, pentru luna martie 2019, LISTA DE PLATĂ s-a afişat pe data de 20 aprilie 2019.

În acest caz prescripţia începe să curgă începând cu data de 21 mai 2019 şi se întinde (pe 3 ani) până pe data de 20 mai  2022.

După data de 20 mai 2022 asociaţia de proprietari nu mai poate acţiona în justiţie proprietarul datornic pentru ca acesta să-şi plătească sumele datorate (către asociaţie).

Ai nevoie de Legea nr. 196/2018? Poți cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!
comentarii

Post-ul Prescripția debitelor către asociația de proprietari apare prima dată în .

]]>
https://legestart.ro/prescriptia-debitelor-catre-asociatia-de-proprietari/feed/ 0
Ce vor avea de făcut proprietarii care nu sunt racordați la serviciul de canalizare https://legestart.ro/ce-vor-avea-de-facut-proprietarii-care-nu-sunt-racordati-la-serviciul-de-canalizare/ https://legestart.ro/ce-vor-avea-de-facut-proprietarii-care-nu-sunt-racordati-la-serviciul-de-canalizare/#comments Wed, 07 Nov 2018 07:46:05 +0000 https://legestart.ro/?p=89794 Proprietarii care nu vor să se racordeze la serviciul public de canalizare vor fi nevoiți să facă dovada că nu poluează solul și pânza freatică, altfel vor risca ...

Post-ul Ce vor avea de făcut proprietarii care nu sunt racordați la serviciul de canalizare apare prima dată în .

]]>

Proprietarii care nu vor să se racordeze la serviciul public de canalizare vor fi nevoiți să facă dovada că nu poluează solul și pânza freatică, altfel vor risca amenzi de la 2.000 la 4.000 lei, conform unui proiect legislativ care va fi dezbătut în următoarele săptămâni la Parlament.

Inițiatorii actului normativ susțin că operatorii regionali din țară care și-au asumat să extindă și să reabiliteze sistemele de canalizare derulează investiții pentru a se conforma obiectivelor asumate de țara noastră în privința apelor uzate. Astfel, pentru a îndeplini cerințele tratatelor internaționale, România trebuie să se asigure că apele urbane reziduale sunt colectate în sisteme echipate corespunzător tratării și epurării. În unele zone au apărut probleme din cauza persoanelor fizice care nu vor să fie racordate la sistemul de canalizare pentru că nu renunță la fosele septice, deci nici nu respectă normele de colectare a apelor reziduale.

“Chiar dacă în momentul emiterii autorizației de construire se stipulează obligativitatea racordării la rețele în termen de 6 luni de la finalizarea construcției și chiar dacă regulamentul serviciului operatorilor prevede obligația racordării, aceste prevederi nu sunt suficiente și nu rezolvă problema utilizatorilor care refuză racordarea”, argumentează parlamentarii inițiatori ai proiectului legislativ, în expunerea de motive.

Legea serviciului de alimentare cu apă și canalizare nr. 241/2006

După art. 29 se introduce un nou articol, art. 29¹, cu următorul cuprins:

“Art. 29¹ – La solicitarea reprezentantului unității administrativ-teritoriale, persoanele fizice care nu se racordează la serviciul public de canalizare existent în localitate sunt obligate să facă dovada că nu poluează solul și pânza de apă freatică”.

Art. 39 – După alin. (4) se introduce un nou alineat, alin. (4¹), cu următorul cuprins:

“Alin. (4¹) – Nerespectarea prevederilor art. 29¹ constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 2.000 lei la 4.000 lei”.

Proiectul de lege va fi dezbătut în procedură de urgență la Senat, care este prima camera sesizată.

Ai nevoie de Legea nr. 241/2006? Poți cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!
comentarii

Post-ul Ce vor avea de făcut proprietarii care nu sunt racordați la serviciul de canalizare apare prima dată în .

]]>
https://legestart.ro/ce-vor-avea-de-facut-proprietarii-care-nu-sunt-racordati-la-serviciul-de-canalizare/feed/ 0