https://legestart.ro Legislatie gratuita, modificari legislative, articole, stiri Thu, 20 Sep 2018 08:29:12 +0000 ro-RO hourly 1 http://wordpress.org/?v=3.7.5 Acordarea de compensaţii pentru salariaţii concediaţi din domeniul creşterii suinelor. https://legestart.ro/acordarea-de-compensatii-pentru-salariatii-concediati-din-domeniul-cresterii-suinelor/ https://legestart.ro/acordarea-de-compensatii-pentru-salariatii-concediati-din-domeniul-cresterii-suinelor/#comments Thu, 20 Sep 2018 08:29:12 +0000 https://legestart.ro/?p=89296 Prezentul act normativ se adresează acelor salariați ce și-au desfășurat activitatea la angajatori crescători de porci, ce au fost concediați din motive ...

Post-ul Acordarea de compensaţii pentru salariaţii concediaţi din domeniul creşterii suinelor. apare prima dată în .

]]>
În Monitorul Oficial din data de 17 septembrie 2018, a fost publicat OUG nr. 83/2018, ce acordă unele compensaţii salariaţilor ce au fost concediaţi de angajatori ce îşi desfăşurau activitatea în domeniul creşterii suinelor, iar aceasta a fost afectata de virusul pestei porcine africane. Aceşti salariaţi primesc o mica compensaţie.

Prezentul act normativ se adresează acelor salariați ce și-au desfășurat activitatea la angajatori crescători de porci, ce au fost concediați din motive neimputabile acestora, din cauza focarelor de infecție generate de apariția pestei porcine africane. 

Salariații aflați în această situație, concediați prin procedura concedierii colective sau individuale, din motive neimputabile acestora, au dreptul să primească o compensație, plătită de către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, suportată din bugetul asigurărilor de șomaj. 

Beneficiază de această compensație acele persoane ce au desfășurat activitate prin contract de muncă o perioadă de minim 6 luni anterior concedierii.

Compensația este în sumă de 500 lei/lună și se acordă pe o perioadă de maxim 6 luni de la data încetării contractului de muncă. 

Această compensație nu este impozabilă la nivelul persoanei fizice, din punct de vedere fiscal. 

Compensația încetează fie la momentul încadrării în muncă, în interiorul acestei perioade de 6 luni, fie prin decesul salariatului. 

Acordarea compensației nu suspendă plata indemnizației de șomaj. 

Compensația se acordă la cerere, iar cererea se depune la Agenția forțelor de muncă, la care este alocat domiciliul persoanei fizice și trebuie însoțită de următoarele documente:

a)      Actul de identitate, original și copie;

b)     Adeverință de la angajator din care să rezulte vechimea în muncă și data încetării contractului de muncă;

c)      Decizia de concediere în original și copie.

Termenul în care se poate depune cererea este de 30 de zile de la data încetării contractului de muncă.

Dacă concedierea a avut loc în perioada anterioară publicării prezentului act normativ, termenul este de 30 de zile de la data publicării, respectiv până în data de 16 octombrie 2018

Notă: angajatorii – crescători de suine, care intră în sfera prezentului act normativ, respectiv activitatea a fost afectată de virusul pestei porcine africane, sunt identificați prin actul sanitar veterinar de declarare a bolii, eliberat de medicul veterinar oficial al circumscripției unde a fost declarată epidemia. 

Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă și Autoritatea Națională Sanitar-veterinară vor adopta o procedură de lucru în sensul aplicării ordonanței, aprobată prin ordin comun.

Ai nevoie de OUG nr. 83/2018? Îl poți obține în varianta actualizată, în format .PDF sau MOBI apăsând AICI! 

comentarii

Post-ul Acordarea de compensaţii pentru salariaţii concediaţi din domeniul creşterii suinelor. apare prima dată în .

]]>
https://legestart.ro/acordarea-de-compensatii-pentru-salariatii-concediati-din-domeniul-cresterii-suinelor/feed/ 0
În ce cont se evidenţiază în contabilitate anularea unei datorii ? https://legestart.ro/ce-cont-se-evidentiaza-contabilitate-anularea-unei-datorii/ https://legestart.ro/ce-cont-se-evidentiaza-contabilitate-anularea-unei-datorii/#comments Thu, 20 Sep 2018 07:29:58 +0000 https://legestart.ro/?p=89293 Cum se procedează din punct de vedere contabil la anularea unei datorii? Datoria era prevăzută într-un contract încheiat ...

Post-ul În ce cont se evidenţiază în contabilitate anularea unei datorii ? apare prima dată în .

]]>

Întrebare. Cum se procedează din punct de vedere contabil la anularea unei datorii? Datoria era prevăzută într-un contract încheiat cu un furnizor. Menţionez că părţile au căzut de acord la anularea datoriei. Mulţumesc. 

Răspuns. 

1. Temeiul legal. Disciplina operaţiunilor contabile la o persoană juridică este stabilită prin Ordinul MFP nr. 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, cu modificările şi completările ulterioare. De asemenea, este indicat a se avea în vedere prevederile reglementate prin art. 28 din Norma privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii aprobate prin Ordinul MFP nr. 2861/2009, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora creanțele și obligațiile față de terți sunt supuse verificării și confirmării pe baza extraselor soldurilor debitoare și creditoare ale conturilor de creanțe și datorii care dețin ponderea valorică în totalul soldurilor acestor conturi, potrivit “Extrasului de cont” sau punctajelor reciproce scrise sau deconturilor periodice confirmate de către parteneri.

2. Analiza operaţiunii. Posibilitatea anulării unei datorii rezultă din aplicarea legislaţiei comerciale, respectiv a prevederilor din actele comerciale încheiate între părţi. Potrivit art. 2517 din Codul civil, termenul de prescripţie aplicabil în cazul relaţiilor comerciale este de 3 ani.

3. Documentele care probează operaţiunea. Entitatea în cauză trebuie să stabilească datoria supusă procesului de anulare într-o manieră cât mai corectă, completă şi legală. Din punct de vedere al documentelor justificative, ca şi înscrisuri probatoare vorbim despre: contracte, acte adiţionate, diverse înscrisuri care au legătură cu speţa, note efectuate de experţi, note de calcul, note contabile, confirmări de solduri şi solicitări de confirmă de solduri, documente care privesc inventarierea sumei supusă anulării etc. Este recomandabil să se aplice „principiul celor patru ochi”. Ca sfat, este de preferat, să se înscrie pe fiecare document data primirii acestuia, atunci când este cazul (mai ales la facturi).

4. Procedura de înregistrare în contabilitate a operațiunilor economico-financiare. Din punct de vedere contabil, regulile arată că anularea datoriei unui furnizor se contabilizează în contul 7588 „Alte venituri din exploatare”.

Operaţiunea contabilă este: 401. Furnizori (P) =7588. Alte venituri din exploatare (P).

5. Controlul operaţiunii. Persoana care exercită verificarea operațiunii trebuie să manifeste prudenţă. Se vor verificaîncrucişat datele din documentele comerciale cu datele din contabilitate. La final de lună, după închiderea balanţei lunare, fac obiectul verificării operaţiunile care au avut loc, reflectarea acestora în balanţa contabilă și corelaţiile conturilor în cadrul balanţei. Pentru orice înregistrare contabilă trebuie să existe o justificare. Fiecare sold al fiecărui cont din balanţa de verificare trebuie să poată fi probat cu înscrisuri.

Pentru a minimiza potenţialele riscuri, recomandăm utilizarea checklist-urilor, care să confirme: (i) siguranța existenței dreptului legal a efectua tranzacția; (ii) siguranța perioadei de generare şi exigibilitate a operațiunilor din care rezultă soldurile conturilor; (iii) siguranța întocmirii şi prezentării corecte în documentele contabile ale entității. Prin urmare, trebuie să ne asigurăm că operațiunile sunt reflectate corect în contabilitate, în concordanță cu realitatea economică, întocmai cu prevederile legale aplicabile.

6. Regim sancţionatoriu. Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat și aprobat, precum și a celor care le-au înregistrat în contabilitate, după caz.

Răspunderea pentru aplicarea necorespunzătoare a reglementărilor contabile revine directorului economic, contabilului-șef sau altei persoane împuternicite să îndeplinească această funcție, împreună cu personalul din subordine. În cazul în care contabilitatea este condusă pe bază de contract de prestări de servicii, încheiat cu persoane fizice sau juridice, autorizate potrivit legii, membre ale CECCAR, răspunderea pentru conducerea contabilității revine acestora, potrivit legii și prevederilor contractuale.

În mod proporțional cu volumul, natura, amploarea și complexitatea activităților entităţii în cauză, nerespectarea reglementărilor privind înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor economice în perioada la care se referă se sancționează cu amendă de la 300 lei la 4.000 lei. Constatarea contravențiilor și aplicarea amenzilor se realizează de către persoanele cu atribuții de inspecție fiscală și control financiar, precum și de personalul altor direcții din cadrul Ministerului Finanțelor Publice. Amenzile contravenționale se suportă de persoanele vinovate.

7. Formalităţile procedurale. Orice entitate trebuie să deţină o politică contabilă specifică tipurilor de operaţiuni pe care entitatea le realizează. Astfel, dacă societatea dezvoltă operaţiuni care derivă din anularea unei datorii, acestea trebuie să se regăsească detaliate într-o politică contabilă proprie care se aprobă de administratorul societăţii, care să detalieze fluxul operaţiunilor, contabilizarea la nivelul entităţii în cauză, lista documentelor justificative şi matricea responsabilităţilor. Prin urmare, trebuie să ne asigurăm că politica contabilă a societăţii există, este adecvată acesteia şi se aplică în mod consecvent.

Temei legal:

  • Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
  • Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
  • Ordinul MFP nr. 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, cu modificările şi completările ulterioare;
  • Ordinul MFP nr. 2634/2015 privind documentele financiar contabile;
Ordinul MFP nr. 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, cu modificările şi completările ulterioare;

Ai nevoie de Legea contabilității nr. 82/1991? O poți obține în varianta actualizată, în format .PDF sau MOBI apăsând AICI! 

comentarii

Post-ul În ce cont se evidenţiază în contabilitate anularea unei datorii ? apare prima dată în .

]]>
https://legestart.ro/ce-cont-se-evidentiaza-contabilitate-anularea-unei-datorii/feed/ 0
Ce trebuie să ştim despre Registrul public electronic de audit https://legestart.ro/ce-trebuie-sa-stim-despre-registrul-public-electronic-de-audit/ https://legestart.ro/ce-trebuie-sa-stim-despre-registrul-public-electronic-de-audit/#comments Thu, 20 Sep 2018 07:05:10 +0000 https://legestart.ro/?p=89279 În Monitorul Oficial nr. 801 din 19 septembrie 2018, au fost publicate Normele privind înregistrarea auditorilor financiari și a firmelor de audit în ...

Post-ul Ce trebuie să ştim despre Registrul public electronic de audit apare prima dată în .

]]>

În Monitorul Oficial nr. 801 din 19 septembrie 2018, au fost publicate Normele privind înregistrarea auditorilor financiari și a firmelor de audit în Registrul public electronic al auditorilor financiari și firmelor de audit.

Normele au fost aprobate prin Ordinul nr. 105/2018 emis de Autoritatea pentru Supravegherea Publică a Activității de Audit Statutar, orice alte norme emise anterior având același obiect își încetează aplicabilitatea de la data publicării actului normativ semnalat. 

Normele reglementează înregistrarea auditorilor financiari și a firmelor de audit în Registrul public electronic al auditorilor financiari și firmelor de audit, în conformitate cu:

- Legea nr. 162/2017 privind auditul statutar al situațiilor financiare anuale și al situațiilor financiare anuale consolidate şi

- Ordinul președintelui Autorității pentru Supravegherea Publică a Activității de Audit Statutar nr. 87/2018 pentru aprobarea Normelor privind autorizarea auditorilor financiari și a firmelor de audit în România, recunoașterea firmelor de audit din alte state membre, retragerea și redobândirea autorizării. 

Autoritatea competentă responsabilă cu reglementarea activității de înregistrare și cu întocmirea, actualizarea și publicarea Registrului public electronic este Autoritatea pentru Supravegherea Publică a Activității de Audit Statutar – ASPAAS. 

Înregistrarea în Registrul public electronic priveşte:

- auditorii financiari autorizați în România, activi şi nonactivi, precum şi auditorii financiari persoane fizice, care își desfășoară activitatea în România în calitate de liber-profesionist;

- firmele de audit autorizate în România de către;

- firmele de audit autorizate şi înregistrate în alt stat membru de origine și cărora le-a fost recunoscută autorizarea în România;

- auditorii și entitățile de audit din țări terțe, aflaţi în regimul de înregistrare şi supraveghere în conformitate cu art. 67 din lege. 

Ce găsim în Registru

Iată câteva repere esenţiale pentru cei interesaţi de servicii de audit:

- Registrul este accesibil publicului pe pagina de internet a ASPAAS și conține informațiile referitoare la auditorii financiari și firmele de audit, mai puţin anumite informații de natură să constituie – în termenii Normelor – o amenințare iminentă și semnificativă la adresa securității unei persoane.

- Registrul public electronic se actualizează lunar.

- Cu privire la auditori financiari, în Registru se menționează inclusiv informații cu privire la toate celelalte înregistrări ca auditor financiar la autoritățile competente ale altor state membre și/sau ale altor țări terțe.

Pentru firmele de audit, Registrul conține informații dintre care este util de reţinut cele referitoare la:

 ● eventuala apartenență la o rețea şi lista cu denumirea și adresele firmelor membre și afiliate sau o indicare a locului unde aceste informații sunt disponibile public;

 ● toate celelalte înregistrări ca firmă de audit la autoritățile competente ale altor state membre și ca entitate de audit pe lângă țări terțe, inclusiv denumirea și adresa autorității de înregistrare și, după caz, numerele de înregistrare;

 ● firme de audit autorizate într-un stat membru care au dreptul să efectueze audit statutar în România cu condiția ca partenerul-cheie de audit care efectuează auditul statutar în numele firmei de audit să fie autorizat ca auditor financiar în România. 

Criterii de transparenţă şi bună conduită

Dacă vă interesează detalii despre auditori sau entităţi de audit din țări terțe, reţineţi că Normele îi obligă pe aceştia să prezinte, la înregistrarea în România, între altele:

- documente doveditoare sau declarație pe propria răspundere că auditul situațiilor financiare anuale sau consolidate se efectuează în conformitate cu standardele internaționale de audit sau cu standarde și cerințe echivalente;

- raportul anual de transparență publicat pe pagina sa de internet care cuprinde informațiile cerute de reglementările UE date prin Regulamentul nr. 537/2014 sau respectă cerințe echivalente privind furnizarea de informații;

- declarația pe propria răspundere privind respectarea criteriilor pentru bună reputație, conform reglementărilor ASPAAS privind buna reputație;

Buna reputație:

- trebuie să aibă în vedere respectarea cerințelor Codului etic emis de Federația Internațională a Contabililor (IFAC) și adoptat de ASPAAS;

- se verifică în vederea autorizării, membrii organului administrativ sau de conducere al firmei de audit fiind obligaţi să depună o declarație pe propria răspundere cu privire la îndeplinirea condiției de bună reputație;

- cererea privind înregistrarea în România a auditorilor și a entităților de audit dintr-o țară terță poate fi respinsă inclusiv dacă se constată că solicitantul nu îndeplinește unul dintre criteriile de bună reputație și, astfel, buna reputație este serios compromisă, conform reglementărilor incidente ale ASPAAS.

Ai nevoie de Ordinul nr. 87/2018? Îl poți obține în varianta actualizată, în format .PDF sau MOBI apăsând AICI! 

comentarii

Post-ul Ce trebuie să ştim despre Registrul public electronic de audit apare prima dată în .

]]>
https://legestart.ro/ce-trebuie-sa-stim-despre-registrul-public-electronic-de-audit/feed/ 0
Calculul privind indemnizaţia pentru creşterea copilului cu veniturile din drepturi de proprietate intelectuala. https://legestart.ro/calculul-privind-indemnizatia-pentru-cresterea-copilului-cu-veniturile-din-drepturi-de-proprietate-intelectuala/ https://legestart.ro/calculul-privind-indemnizatia-pentru-cresterea-copilului-cu-veniturile-din-drepturi-de-proprietate-intelectuala/#comments Wed, 19 Sep 2018 06:55:46 +0000 https://legestart.ro/?p=89273 Începând cu data de 23 martie 2018, prin publicarea în Monitorul oficial a OUG nr. 18/2018, drepturile de proprietate intelectuală cunoscute ca și....

Post-ul Calculul privind indemnizaţia pentru creşterea copilului cu veniturile din drepturi de proprietate intelectuala. apare prima dată în .

]]>
În Monitorul oficial nr. 792 din 17.09.2018, s-a publicat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 81/2018 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor. Prin OUG nr. 81/2018 se actualizează baza de calcul a indemnizaţiei pentru creşterea copilului cu veniturile din drepturi de proprietate intelectuala.

Scurt istoric 

Începând cu data de 23 martie 2018, prin publicarea în Monitorul oficial a OUG nr. 18/2018, drepturile de proprietate intelectuală cunoscute ca și drepturi de autor, nu mai sunt în categoria veniturilor din activități independente, ci au devenit o categorie distinctă din punct de vedere fiscal. 

Efectul a fost că aceste venituri din drepturi de autor nu mai sunt luate în considerare la stabilirea indemnizației pentru creșterea copilului, conform OUG nr. 111/2010 privind indemnizația pentru creșterea copilului. 

Pentru părinții ce au realizat venituri din drepturi de proprietate intelectuală ulterior datei de 23 martie 2018, efectul a fost o indemnizație redusă, chiar dacă se plătește impozitul pe veniturile din drepturi de autor. 

Prin actul normativ analizat astăzi, se corectează acest efect neplăcut și, în plus, se acordă o despăgubire pentru persoanele afectate. 

Începând cu data publicării prezentei ordonanțe de urgență, 17 septembrie 2018, veniturile care se iau în considerare pentru indemnizația de creștere a copilului sunt: 

  • venituri din salarii şi asimilate salariilor;
  • venituri din activităţi independente;
  • venituri din drepturi de proprietate intelectuală;
  • venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, supuse impozitului pe venit. 

Pentru a beneficia de indemnizație, părintele ce intră în concediul pentru creșterea copilului, trebuie să realizeze venituri cel puțin 12 luni în ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului. 

Pentru determinarea bazei de calcul, prin venit înțelegem venitul realizat pe fiecare categorie de venit, din care se scad contribuțiile sociale obligatorii datorate și impozitul pe venit, dacă acesta se datorează. 

Dacă o persoană fizică realizează mai multe surse de venit dintre cele enumerate anterior, în acest caz se vor lua în considerare toate veniturile. Desigur, se păstrează celelalte reglementări existente, cum ar fi faptul că valoarea maximă a indemnizației nu poate să depășească 8.500 lei, iar valoarea minimă nu poate să fie mai mică de 1.250 lei. 

Persoanele care ulterior datei de 23 martie 2018 nu le-au fost luate în considerare veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, pot depune documente doveditoare la Agențiile pentru plăți și inspecție socială, în termen de 60 de zile, pentru recalculul indemnizației. 

Indemnizația recalculată se aplică doar pentru perioada de după 17 septembrie 2018 și nu pentru perioada anterioară. Diferențele rezultate se vor achita până la data de 31 decembrie 2018

Agențiile de plăți au obligația de a stabili noul cuantum în termen de 60 de zile de la depunerea documentelor sau în termen de 60 de zile de la data prezentei ordonanțe, dacă documentele sunt deja depuse. Diferențe de plăți astfel calculate se achită persoanelor interesate până în data de 31 decembrie 2018. 

Ordonanța mai stabilește faptul că în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe, se vor modifica și normele de aplicare corespunzător cu aceste prevederi.

Ai nevoie de OUG nr. 81/2018? Îl poți obține în varianta actualizată, în format .PDF sau MOBI apăsând AICI! 

comentarii

Post-ul Calculul privind indemnizaţia pentru creşterea copilului cu veniturile din drepturi de proprietate intelectuala. apare prima dată în .

]]>
https://legestart.ro/calculul-privind-indemnizatia-pentru-cresterea-copilului-cu-veniturile-din-drepturi-de-proprietate-intelectuala/feed/ 0
Care este cuantumul rambursării datorate de operatorul de transport aerian unui pasager în cazul anulării unui zbor? https://legestart.ro/care-este-cuantumul-rambursarii-datorate-de-operatorul-de-transport-aerian-unui-pasager-cazul-anularii-unui-zbor/ https://legestart.ro/care-este-cuantumul-rambursarii-datorate-de-operatorul-de-transport-aerian-unui-pasager-cazul-anularii-unui-zbor/#comments Wed, 19 Sep 2018 06:10:03 +0000 https://legestart.ro/?p=89270 Menționam faptul că CJUE s-a pronunţat în sensul mai sus arătat în cadrul unui litigiu între....

Post-ul Care este cuantumul rambursării datorate de operatorul de transport aerian unui pasager în cazul anulării unui zbor? apare prima dată în .

]]>

Regulamentul (CE) nr. 261/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 11.02.2004 de stabilire a unor norme comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 295/91, în special articolul 8 alineatul (1) litera (a) din acesta, trebuie interpretat în sensul că prețul biletului care trebuie luat în considerare pentru a stabili cuantumul rambursării datorate de operatorul de transport aerian unui pasager în cazul anulării unui zbor include diferența dintre suma plătită de acest pasager și cea primită de acest operator de transport aerian, care corespunde unui comision perceput de o persoană care a intervenit ca intermediar între aceștia doi, cu excepția cazului în care acest comision a fost stabilit fără știrea operatorului de transport aerian menționat, aspect a cărui verificare este de competența instanței de trimitere.

Astfel s-a pronunţat, printre altele, CJUE prin Hotărârea din 12.09.2018 în cauza C-601/17

Menționam faptul că CJUE s-a pronunţat în sensul mai sus arătat  în cadrul unui litigiu între domnul și doamna Harms, precum și cei patru copii ai lor, pe de o parte, și Vueling Airlines SA, pe de altă parte, în legătură cu rambursarea prețului unor bilete achiziționate prin intermediul Opodo Ltd. 

Ce a declanşat litigiul principal în discuţie? Ce a determinat instanța de trimitere să formuleze  întrebări preliminare CJUE?

Domnul Harms a achiziționat, pe site-ul internet opodo.de, bilete care îi permiteau soției sale, lui însuși și celor patru copii ai lor să călătorească pe ruta care face legătura dintre Hamburg (Germania) și Faro (Portugalia) via Barcelona (Spania), prin intermediul unui zbor efectuat de compania aeriană Vueling Airlines.

Opodo i-a facturat o sumă de 1 108,88 euro domnului Harms pentru această achiziție și i-a emis confirmarea corespunzătoare, pe care era indicată suma menționată, fără precizări suplimentare. În paralel, Opodo a transmis Vueling Airlines o sumă de 1 031,88 euro.

Zborul pe care trebuia să îl ia familia Harms nu a fost însă efectuat în conformitate cu planul de călătorie prevăzut de Vueling Airlines, o asemenea situație trebuind să fie, potrivit instanței de trimitere, asimilată unei anulări a zborului în sensul Regulamentului nr. 261/2004.

În fața instanței de trimitere, domnul și doamna Harms, acționând în nume propriu și în numele celor patru copii ai lor, au susținut că Vueling Airlines este obligată, în temeiul articolului 8 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul nr. 261/2004, să le ramburseze integralitatea sumei de 1 108,88 euro care le-a fost facturată de Opodo.

Vueling Airlines nu contestă temeinicia acestei cereri în măsura în care aceasta se referă la suma de 1 031,88 euro care i-a fost transmisă de Opodo, indicând că este vorba despre prețul biletelor achiziționate de domnul Harms. În schimb, ea consideră că nu trebuie să ramburseze acestuia din urmă diferența dintre această sumă și suma de 1 108,88 euro percepută de Opodo, susținând că această diferență de 77 de euro nu face parte din prețul menționat.

În aceste împrejurări, Amtsgericht Hamburg (Tribunalul Districtual din Hamburg, Germania), sesizat cu acest litigiu, a solicitat CJUE să interpreteze în acest context Regulamentul privind drepturile pasagerilor aerieni, a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze CJUE următoarea întrebare preliminară:

Dacă prețul biletului care trebuie luat în considerare pentru a stabili cuantumul rambursării datorate de operatorul de transport aerian unui pasager în cazul anulării unui zbor include diferența dintre suma plătită de acest pasager și cea primită de acest operator de transport aerian, care corespunde unui comision perceput de o persoană care a intervenit ca intermediar între cei doi?”. 

Ce trebuie să cunoaștem referitor la o trimitere preliminară ?

Trimiterea preliminară permite instantelor din statele membre ca, în cadrul unui litigiu cu care sunt sesizate, să adreseze CJUE întrebări cu privire la interpretarea dreptului Uniunii sau la validitatea unui act al Uniunii.

Retinem că CJUE nu solutionează litigiul national, insa instanta natională are obligatia de a solutiona cauza conform deciziei CJUE.

Decizia CJUE este obligatorie, în egală măsură, pentru celelalte instanțe naționale care sunt sesizate cu o problemă similară. 

Ce a răspuns în esenţă CJUE prin Hotărârea din data de 12.09.2018 în cauza mai sus amintită?

Prin hotărârea din data de 12.09.2018, CJUE a răspuns la această întrebare în mod afirmativ, cu excepția cazului în care acest comision a fost stabilit fără știrea operatorului de transport aerian, aspect a cărui verificare este de competența instanței naționale.

Această interpretare a regulamentului corespunde obiectivelor acestuia din urmă, și anume asigurarea unui înalt nivel de protecție a pasagerilor și totodată asigurarea unui echilibru între interesele acestora și cele ale operatorilor de transport aerian.

Răspunsul mai sus formulat de CJUE ce a făcut obiectul Hotărârii din data de  12.09.2018 în cauza C-601/17  îl puteţi consulta in extenso pe site-ul Curia.

comentarii

Post-ul Care este cuantumul rambursării datorate de operatorul de transport aerian unui pasager în cazul anulării unui zbor? apare prima dată în .

]]>
https://legestart.ro/care-este-cuantumul-rambursarii-datorate-de-operatorul-de-transport-aerian-unui-pasager-cazul-anularii-unui-zbor/feed/ 0
Creanţe bugetare: TVA la o firmă aflată în procedura de faliment https://legestart.ro/creante-bugetare-tva-la-o-firma-aflata-procedura-de-faliment/ https://legestart.ro/creante-bugetare-tva-la-o-firma-aflata-procedura-de-faliment/#comments Wed, 19 Sep 2018 05:46:48 +0000 https://legestart.ro/?p=89266 Situaţia pe care discutăm priveşte o societate comercială la care, prin sentinţă civilă din 2013, a fost deschisă procedura de....

Post-ul Creanţe bugetare: TVA la o firmă aflată în procedura de faliment apare prima dată în .

]]>

Situaţia pe care discutăm priveşte o societate comercială la care, prin sentinţă civilă din 2013, a fost deschisă procedura de faliment. Problema care a trebuit clarificată ţine de creanţa statului privind obligaţiile firmei privind plata TVA. 

Mai exact, dar fără a intra în detaliile destul de complicate ale cauzei, s-a pus problema dacă, în analiza unui decont în care a fost menționată o diferență negativă de T.V.A., organul fiscal poate să ia în considerare propria creanță împotriva solicitantului, creanță care rezultă din acte administrative care nu au fost anulate, dar care nu a fost valorificată în procedura insolvenței, nefiind înscrisă în tabelul de creanțe ca urmare a formulării tardive a declarației de creanță. 

Observaţii privind legislaţia aplicabilă

 - Ambele acte normative, ale căror texte au fost supuse analizei în cauză sunt abrogate în prezent. Dispozițiile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal sunt abrogate prin dispozițiile Codul fiscal din 2015. Cu toate acestea, dispozițiile art. 1473 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal sunt aplicabile cauzei, întrucât actul administrativ fiscal contestat este emis sub imperiul acestui act normativ, toate actele administrative emise sub imperiul acestei legi fiind guvernate de ea.

- Dispozițiile Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței au fost abrogate prin Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, dar legea abrogată ultraactivează, fiind aplicabilă în procedurile de insolvență deschise până la data intrării în vigoare a Legii nr. 85/2014, dispozițiile Legii nr. 85/2006 guvernând procedura insolvenței reclamantei din cauză.

- În Codul fiscal 2003, art. 1 alin. (3) prevedea: “În materie fiscală, dispozițiile prezentului cod prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative, în caz de conflict între acestea aplicându-se dispozițiile Codului fiscal.” În noua reglementare, dată de Codul fiscal din 2015, această dispoziţie nu se mai regăseşte.

- Dispozițiile art. 1473 din Codul fiscal 2003 își au corespondent în dispozițiile art. 303 din Codul fiscal 2015, însă ele nu sunt identice, noul text conținând reglementări cu privire la restituiri de T.V.A. pentru situația în care plătitorul de T.V.A. se află în insolvență.

- În ceea ce privește Legea nr. 85/2006, de asemenea, în prezent abrogată, dispozițiile corespondente ale art. 64 alin. (1) și art. 76 se regăsesc în prevederile art. 102 alin. (1), respectiv art. 114 din Legea nr. 85/2014, ele fiind similare.

- Potrivit concluziilor ÎCCJ, în procedura de recuperare a creanțelor, dispozițiile Legii nr. 85/2006 au caracter de normă specială în raport cu dispozițiile Codului fiscal, aplicându-se cu prioritate dispozițiile legii insolvenței. O creanță fiscală născută anterior deschiderii procedurii insolvenței nu poate fi valorificată separat de organul fiscal, într-o procedură administrativă demarată de o societate aflată în procedura în insolvență. 

Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

În faza de recurs:

- Recurenta reclamantă și intervenientele au apreciat, în esență, că o astfel de creanță, chiar și în situația în care Decizia de impunere nu a fost desființată, fiind respinsă acțiunea în contencios administrativ ce a avut ca obiect contestarea acesteia, nu mai poate fi valorificată de creditorul fiscal, întrucât singurul tratament (special) de care beneficiază creanțele bugetare este cel prevăzut de art. 76 din Legea nr. 85/2006.

- Intimata pârâtă a arătat că, dimpotrivă, în ceea ce privește această creanță nu prezintă relevanță cele statuate în procedura insolvenței, întrucât prezentul litigiu se soluționează cu luarea în considerare a procedurii stabilite prin Legea nr. 554/2004, neprezentând relevanță în speță dispozițiile Legii nr. 85/2006, ambele acte normative având caracter de legi speciale. 

Punctul de vedere al completului de judecată

Completul de judecată nu a avut un punct de vedere unitar,  fiind împărțit între cele două opinii exprimate de către părțile litigante.

 - Astfel, pe de o parte, interpretând dispozițiile legale incidente din Codul fiscal din 2003, se constată că, din punctul de vedere al raportului de drept fiscal, aceste dispoziții au prioritate în raport cu orice alte prevederi din alte acte normative, astfel că organul fiscal, întemeindu-se pe aceste prevederi, ar fi îndreptățit ca, în analiza unui decont în care a fost menționată o diferență negativă de T.V.A., să ia în considerare propria creanță împotriva solicitantului, creanță care rezultă din acte administrative care nu au fost anulate, dar care nu a fost valorificată în procedura insolvenței, nefiind înscrisă în tabelul de creanțe ca urmare a formulării tardive a declarației de creanță.

- Pe de altă parte, se constată că deschiderea procedurii insolvenței/intrarea în faliment marchează începutul unei perioade fiscale speciale, o societate odată intrată în insolvență având dreptul să achite datoriile sale anterioare doar în anumite condiții, cu respectarea ordinii și a procedurilor prevăzute de lege. Recuperarea creanțelor față de o societate în insolvență este guvernată de dispozițiile legii speciale, care reglementează o procedură colectivă și concursuală care are în vedere recuperarea creanțelor tuturor creditorilor, inclusiv recuperarea creanțelor fiscale.

- Raportat la modalitatea de stingere a creanțelor față de o societate aflată în insolvență se poate aprecia că se aplică cu prioritate dispozițiile Legii nr. 85/2006, organul fiscal neputând să își mai valorifice propria creanță, neînscrisă în procedura colectivă, prin respingerea cererii de rambursare T.V.A. pentru acest motiv.

Ca atare, s-a apreciat că se impune ca Înalta Curte de Casație și Justiție să dea o rezolvare de principiu acestei chestiuni de drept de care depinde soluționarea în fond a cauzei. 

Jurisprudența instanțelor naționale în materie

- Curțile de apel au apreciat în majoritate că organul fiscal nu poate valorifica în procedura soluționării cererii de rambursare a T.V.A., creanța neînscrisă în termen la masa credală, deoarece în acest mod s-ar ajunge la nerespectarea prevederilor art. 76 din Legea nr. 85/2006.

- Totodată, s-a arătat că prevederile art. 1473 din Codul fiscal nu se pot interpreta în sensul că, deși s-a constatat, prin hotărâre definitivă, că o creanță fiscală nu poate fi valorificată în procedura insolvenței, ca urmare a depunerii tardive a acesteia, aceeași creanță poate fi valorificată de organul fiscal în procedura soluționării cererii de rambursare a T.V.A. formulată de debitoarea aflată în procedura insolvenței. 

Problema de drept şi soluţia ÎCCJ

Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizatăîn vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei probleme de drept: “prevederile art. 1473 din Codul fiscal [din 2003] se pot interpreta în sensul că, deși s-a constatat, prin hotărâre definitivă, că o creanță fiscală nu poate fi valorificată în procedura insolvenței reglementată de Legea nr. 85/2006, ca urmare a depunerii tardive a acesteia, aceeași creanță poate fi valorificată de organul fiscal în procedura soluționării cererii de rambursare a TVA formulată de debitoarea aflată în procedura insolvenței?”.

Înalta Curte a admis sesizarea şi a dat următoarea soluţie: “Prevederile art. 1473 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal se interpretează în sensul că dacă s-a constatat, prin hotărâre definitivă, că o creanță fiscală nu poate fi valorificată în procedura insolvenței reglementată de Legea nr. 85/2006, ca urmare a depunerii tardive a acesteia, aceeași creanță nu mai poate fi valorificată de organul fiscal în procedura soluționării cererii de rambursare a T.V.A., formulată de debitoarea aflată în procedura insolvenței.
 comentarii

Post-ul Creanţe bugetare: TVA la o firmă aflată în procedura de faliment apare prima dată în .

]]>
https://legestart.ro/creante-bugetare-tva-la-o-firma-aflata-procedura-de-faliment/feed/ 0
Situaţiile financiare interimare se depun la autoritatea fiscală în termen de 30 de zile de la aprobare https://legestart.ro/situatiile-financiare-interimare-se-depun-la-autoritatea-fiscala-termen-de-30-de-zile-de-la-aprobare/ https://legestart.ro/situatiile-financiare-interimare-se-depun-la-autoritatea-fiscala-termen-de-30-de-zile-de-la-aprobare/#comments Tue, 18 Sep 2018 09:06:15 +0000 https://legestart.ro/?p=89259 În Monitorul oficial nr. 792 din 17.09.2018, s-a publicat Ordinul MFP nr. 3067/2018, ce reglementează monografia contabilă utilizată pentru....

Post-ul Situaţiile financiare interimare se depun la autoritatea fiscală în termen de 30 de zile de la aprobare apare prima dată în .

]]>

În Monitorul oficial nr. 792 din 17.09.2018, s-a publicat Ordinul MFP nr. 3067/2018, ce reglementează monografia contabilă utilizată pentru plata trimestrială a dividendelor.

Scurt istoric

  • Prin Legea nr. 163/2018, publicată în Monitorul oficial nr. 595 din 12.07.2018, s-a prevăzut posibilitatea distribuirii trimestriale a profitului cu plata de dividende către asociați/acționari. 
  • În acest sens, au fost modificate atât Legea contabilității nr. 82/1991, cât și Legea nr. 31/1990 privind societățile. 
  • Aceeași prevedere se aplică de asemenea societăților cooperatiste înființate prin Legea nr. 1/2005 privind cooperația. 
  • Actul normativ analizat astăzi introduce conturile contabile pentru distribuirea trimestrială a dividendului și este aplicabil atât pentru societățile ce conduc contabilitatea conformă cu directivele comunitare – Ordinul MFP nr. 1802/2014, cu modificări ulterioare, cât și pentru entitățile raportoare ce conduc contabilitatea conform cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară IFRS – Ordinul MFP nr. 2844/2016, cu modificări ulterioare. 

Ce monografie contabilă este aplicabilă?

a) Alocarea sumelor din profit în trimestrul când se va efectua distribuirea de dividend:

  • 463 ”Creanţe reprezentând dividende repartizate în cursul exerciţiului financiar” = 456 ”Decontări cu asociații/acționarii”. 

Notă: reținem acest cont nou 463 ”Creanţe reprezentând dividende repartizate în cursul exerciţiului financiar”, cont de activ, ce reflectă creanța societății asupra asociaților/acționarilor, pentru plățile de dividende anticipate. 

b) Reținerea impozitului pe dividend, plata dividendului net și a impozitului:

  • 456 ”Decontări cu asociații/acționarii” = 446 ”Alte impozite și taxe – analitic distinct” cu valoarea impozitului
  • 456 ”Decontări cu asociații/acționarii” = 5121 ”Conturi la bănci în lei”/5311 ”Casa în lei” cu plata dividendului net
  • 446 ”Alte impozite și taxe – analitic distinct” cu valoarea impozitului = 5121 ”Conturi la bănci în lei”/5311 ”Casa în lei” cu plata impozitului pe dividende. 

c) Aprobarea situațiilor financiare anule și constatarea dividendului anual final:

  • 121 ”Profit sau pierdere” = 117 ”Rezultatul reportat – profit” cu data de 01 ianuarie din anul următor
  • 117 ”Rezultatul reportat – profit” = 457 ”Dividende de plată” cu suma reprezentând dividendele anuale finale, în baza situațiilor financiare anuale
  • 457 ”Dividende de plată” = 463 ”Creanţe reprezentând dividende repartizate în cursul exerciţiului financiar” cu suma dividendelor deja distribuite trimestrial. 

Notă: am făcut abstracție de constituirea rezervei legale sau a altor rezerve impuse de lege. 

Ce se întâmplă dacă dividendele distribuite prin plățile trimestriale sunt mai mari decât dividendele constatate prin situațiile financiare anuale? 

Asociații/acționarii ce au încasat sume în plus au obligația să le restituie în termen de 60 de zile de la aprobarea situațiilor financiare anuale. În acest caz, sumele plătite în plus trebuie să se regăsească în debitul contului 463 ”Creanţe reprezentând dividende repartizate în cursul exerciţiului financiar”. 

Monografia contabilă este:

  • 5121 ”Conturi la bănci în lei”/5311 ”Casa în lei” = 463 ”Creanţe reprezentând dividende repartizate în cursul exerciţiului financiar”. 

Notă: pentru impozitul pe dividend achitat într-o valoare mai mare, pentru regularizare se vor aplica procedurile uzuale. 

Ce alte elemente sunt foarte importante?

Pot fi distribuite trimestrial profiturile curente la care se adaugă profiturile reportate și din care se scad pierderile reportate și rezervele obligatorii de constituit. Este imperativ să se țină cont de pierderile reportate. 

Distribuirea trimestrială a dividendului se poate face doar cu existența Situațiilor financiare interimare. Dacă situațiile financiare anuale se supun auditului, atunci vor fi auditate și situațiile financiare interimare. 

Situațiile financiare interimare se depun la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice, în termen de 30 de zile de la aprobare

Pentru întocmirea situațiilor financiare interimare este obligatoriu de efectuat inventarierea patrimoniului și trebuie înregistrate în contabilitate rezultatele inventarierii. 

Rămâne în continuare infracțiune fapta de a distribui dividende din profituri fictive sau din profituri care nu sunt înregistrate în situații financiare anuale/interimare.

Ai nevoie de Ordinul MFP nr. 3067/2018? Îl poți obține în varianta actualizată, în format .PDF sau MOBI apăsând AICI! 

comentarii

Post-ul Situaţiile financiare interimare se depun la autoritatea fiscală în termen de 30 de zile de la aprobare apare prima dată în .

]]>
https://legestart.ro/situatiile-financiare-interimare-se-depun-la-autoritatea-fiscala-termen-de-30-de-zile-de-la-aprobare/feed/ 0